Strângere de fonduri pentru Adrian, tânãrul din Ivãnesti care are nevoie de ajutor

La cei 18 ani ai sãi, Adi Cârlan locuieste împreunã cu pãrintii într-o cãsutã cu douã camere, modestã, dar foarte curatã, în satul Ursoaia, comuna Ivãnesti. Încã este elev în clasa a VIII-a, dar este un model de perseverentã pentru colegii sãi. Dupã doi ani în care Adi nu a promovat si acuza dureri groaznice de cap, mama lui i-a fãcut câteva investigatii la sectia Neurologie a Spitalului Sf. Maria din Iasi, iar diagnosticele crunte au început sã aparã: distalie polimorfã, întârziere mintalã medie, tulburãri de conduitã, hipotrofie ponderalã, sechele de rahitism carential. Durerile de cap îl chinuie si acum; cutia cranianã nu se dezvoltã în acelasi timp cu volumul creierului, exercitându-se, astfel, o presiune prea mare pe oasele capului. Cu toate acestea, Adi nu a încetat sã frecventeze cursurile Scolii Gimnaziale „Ionel Miron” din Ivãnesti, unde cadrele didactice au continuat sã îl ajute cu o predare adaptatã nevoilor lui speciale. Colegii l-au sustinut mereu si nu l-au exclus din grupurile lor, ci chiar au propus ca Adi sã îsi lase manualele la scoalã, ghiozdanul lui fiind prea greu de cãrat pentru organismul lui foarte slãbit. Pãrintii lui, oameni simpli, dar foarte muncitori, se ocupã îndeaproape de sãnãtatea copilului lor si de activitatea sa educationalã. Astfel, banii ce vin din ajutorul lui Adi de la DAGSPC se cheltuie pe investigatii medicale aproape bilunare, iar restul suplinesc necesarul de hranã al acestui copil cu nevoi speciale. Si de Crãciun nu si-a dorit decât sãnãtate si sã nu mai aibã parte de durere si de stare de slãbiciune, desi nevoile familiei sunt mult mai mari… pe lângã ferestre si usi, se simte aerul rece de afarã, lutul rece de pe jos nu poate fi încãlzit cu câteva covoare de iutã…