După dosarul celor trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti şi al şefului Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Suceava, acuzaţi de fapte foarte grave, dar cercetaţi în stare de libertate, fără nici o măsură preventivă, judecătorii de drepturi şi libertăţi cerându-le anchetatorilor să vină şi cu un minim de probe, nu numai cu acuzaţii, după ce prefectul Sinescu a fost scos din clădirea Parchetelor cu cătuşe la mâini şi ţinut 24 de ore în beciurile poliţiei, eliberat a doua zi de magistraţii de la Tribunal, cât şi de cei de la Curte, care au considerat că nu se impune luarea măsurii arestării preventive, ba mai mult, au apreciat că o parte dintre infracţiunile de care este acuzat reprezentantul Guvernului nu stau în picioare, cel puţin în acel moment procesual, încă un dosar instrumentat de DNA Suceava ne face să ne punem întrebări asupra modului în care se fac anchetele de către procurorii anticorupţie de la Suceava.
Este vorba de dosarul în care a fost pus sub acuzare, în vara anului trecut, comisarul-şef Ioan Crap, pe atunci împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.
DNA a anunţat inculparea lui Ioan Crap pe 4 iunie 2014, în aceeaşi zi în care au avut loc percheziţiile în dosarul APIA Suceava, dosar în urma căruia mai mulţi funcţionari din structurile de conducere ale instituţiei, printre care şi fostul director executiv adjunct, Delia Moldoveanu, au fost săltaţi cu mascaţii, pentru că ar fi fraudat fonduri europene prin alocarea ilegală de subvenţii.
Am făcut această precizare pentru că singura legătură a comisarului-şef Ioan Crap cu dosarul APIA este, potrivit DNA, cea cu Delia Moldoveanu, pentru care ofiţerul din conducerea poliţiei judeţene ar fi intervenit pe lângă subordonaţi de-ai lui, cerându-le să nu îi ridice permisul de conducere.
