REVELIONUL VECHI Câteva mii de vasluieni au sãrbãtorit Revelionul pe rit vechi în noaptea dintre 13 si 14 ianuarie. O bunã parte a credinciosilor ortodocsi de rit vechi din judetul Vaslui este concentratã în Dragomiresti, Vladia, Belzeni, Doagele, Tulesti. Pentru români, ca si pentru sârbi, ucraineni, rusi si lipoveni, aceastã noapte a însemnat mese întinse pânã la ziuã, muzicã si multã veselie.
Pentru cei care respectã calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, adoptat în România de cãtre autoritãti în 1919, iar de BOR în 1924, odatã cu Boboteaza, 6 ianuarie, se încheie sãrbãtorile de iarnã. Pentru cei care au rãmas însã la calendarul pe stilul vechi – calendarul iulian, în 7 ianuarie e prãznuit însã Crãciunul, iar trecerea în anul nou se face pe 13 ianuarie. Diferenta între cei care respectã sãrbãtorile de rit vechi si cei care urmeazã calendarul gregorian constã în faptul cã sãrbãtorile pe stil nou cu data fixã sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sãrbãtoare pe stil nou care respectã vechiul calendar iulian este Pastele, însã desi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileste în functie de calendarul nou. Printre comunitãtile etnice din România care respectã sãrbãtorile de rit vechi se numãrã cele ale sârbilor din Banat, ucrainienilor din Maramures si Bucovina, dar si lipovenilor din judetul Tulcea. Câteva mii de vasluieni li se alãturã acestora. Obiceiurile vasluienilor ortodocsi de rit vechi sunt cam aceleasi cu ale celor care merg dupã calendarul nou. Cetele de urãtori si mascati merg din poartã în poartã pentru a vesti venirea noului an, de dimineatã si pânã seara târziu. Gazdele întâmpinã urãtorii în usã, apoi îi poftesc sã guste bucatele traditionale pregãtite special pentru noaptea de Anul Nou, oferindu-le si câte un pãhãrel de tuicã.
