Aproape 600.000 de romani, in majoritate barbati, isi sarbatoresc onomastica miercuri, 1 ianuarie, cu ocazia Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Din totalul celor 587.327 de romani sarbatoriti de Sf. Vasile, 500.146 sunt barbati, iar 87.181, femei. Cele mai multe romance care isi sarbatoresc onomastica in prima zi a anului, respectiv peste 83.000, poarta numele Vasilica, alte 1.800, pe cel de Vasilca, peste 900 se numesc Sica, iar 528, Vasila. Dintre barbati, 478.715 se numesc Vasile, circa 20.000, Vasilica, iar alti peste 1.100 au numele Silica, Sile, Vasi sau Sica.
Cine a fost Sfantul Vasile cel Mare
Prima zi a anului este inchinata Sfantului Vasile cel Mare, unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esenţial in delimitarea ritului rasaritean, al ortodoxiei. In multe sate este sarbatorit ca patronul casei. Pe 1 ianuarie, in toate bisericile ortodoxe se vor citi – singura data in an – Moliftele Sfantului Vasile cel Mare, adica rugaciunile de alungare a celui rau. Sfantul Vasile cel Mare, una dintre personalitaţile cele mai reprezentative ale secolului al IV-lea, a adus o contribuţie de o importanţa deosebita nu doar in organizarea activitaţilor caritabile, concretizate in renumita Vasiliada, ci si in dezvoltarea invaţaturii Bisericii despre tamaduirea omului si practica medicala, ca unul ce avea si cunostinte medicale, deprinse la cursurile urmate in Atena. In scrierile Sfantului Vasile cel Mare, medicina apare in general ca un mijloc privilegiat de manifestare a iubirii iar medicii avea din punctul sau de vedere ca sarcina filantropia. Sfantul Vasile cel Mare s-a nascut in jurul anului 329 si a murit in data de 1 ianuarie 379. La moartea sa, el a fost jelit deopotriva de crestini, dar si de evrei ori de pagini. El a luptat impotriva celor care negau divinitatea lui Isus Christos.
Superstitii de Sf. Vasile
Se spune ca in ziua de Sfantul Vasile cerul este deschis. In asemenea zile se considera ca rugaciunile sint mai eficiente. De aceea, in aceasta zi li se face „pre parte” fetelor, adica li se prezice viitorul. Pentru aceasta, in trecut, se foloseau mai multe tehnici de ghicit, atit cu ajutorul carţilor, cit si cu oglinda. De asemenea, pentru ca sa-si viseze ursitul, fetele de la sate puneau sub limba busuioc, inainte sa se culce. Pentru noaptea spre Sfantul Vasile existau o mulţime de datini menite sa stabileasca in ce fel va fi vremea in anul ce urma. De pilda, in seara spre Sfantul Vasile se insirau intr-un rind 12 foi de ceapa, pe care se presara o anume cantitate de sare. Apoi se boteaza fiecare foaie cu numele unei luni. Daca intr-una se aduna mai multa apa, insemna ca aceea va fi cea mai ploioasa dintre lunile anului. Unde sarea raminea uscata, insemna ca va fi seceta mare. Un alt obicei stabilea rodnicia anului ce urma: carbunele dintr-un singur lemn (fag sau stejar) se spargea in bucaţi si fiecare dintre acestea primea numele unei cereale: griu, orz, porumb, ovaz, secara. Se puneau bucaţile de carbune in vatra incinsa: bucata care se facea pina dimineaţa scrum anunţa un an bun pentru recolta respectiva. Care carbune raminea neatins atenţiona asupra unui an slab. Se mai spunea ca luna plina de Sfantul Vasile inseamna ca va fi un an bun, roditor.
