O statisticã pe care ar trebui s-o citeascã politicienii din judetul vaslui
INCREDIBIL… Vaslui, judetul în care familia Buzatu conduce totul cu mânã de fier, a ajuns polul sãrãciei în Uniunea Europenã. Locuitorii acestui judet sunt cei mai amãrâti europeni, o relevã o statisticã publicatã de Biroul European de Statisticã. Cifrele spun totul: un vasluian are o putere de cumpãrare de 30 de ori mai micã decât un londonez!
SÃRACI Populatia din judetul Vaslui este cea mai sãracã din Uniunea Europeanã, ca produs intern brut pe locuitor, calculat în functie de puterea de cumpãrare, relevã raportul „Eurostat regional yearbook 2013”, realizat de Biroul european de statisticã. În schimb, zona Bucuresti-Ilfov este pe locul al doilea între regiunile din cele 12 state care au aderat la UE în 2007 sau 2004, situatie previzibilã dacã mergi în capitala României, unde se învârt afaceri de miliarde de euro. „La nivelul unitãtilor NUTS 3 (judete, în cazul României – n.r.) din UE, în anul 2010, PIB-ul pe locuitor a variat de la 5.000 PPS (purchasing power standars – standardul puterii de cumpãrare – n.r.), care este 20 % din media UE în Vaslui, România, la 143.800 PPS (587%) în regiunea Inner London – West, Marea Britanie. Între cele douã limite a fost un raport de 28,8 la 1”, se aratã în raportul Eurostat. Judetul Vaslui, care devenise cu ani în urmã prilej de slogan electoral – nu uitãm formularea „Vaslui – prioritate a guvernãrii liberale” – a ajuns acum sã fie arãtat cu degetul de toti europenii. În acest timp, cei care ne conduc nu miscã un deget pentru a schimba starea de sãrãcie, dimpotrivã se ocupã mai mult de afacerile personale si de familie, uitând cã, de fapt, au în spate sute de mii de necãjiti.
Împreunã cu Inner London – West, încã cinci unitãti administrativ-teritoriale de nivel NUTS 3 au înregistrat un PIB pe locuitor de cel putin trei ori mai mare decat media UE-27. Patru dintre acestea sunt în Germania (Wolfsburg – Kreisfreie Stadt, Munchen-Landkreis, Frankfurt am Main – Kreisfreie Stadt, Schweinfurt-Kreisfreie Stadt) si una este în Franta (Hauts-de-Seine). În alte 23 de unitãti de nivel NUTS 3, PIB-ul pe locuitor a fost de cel putin dublu fatã de media UE-27: în Germania (18 unitãti), Olanda (2 unitãti), Belgia (1), Franta (1) si Luxemburg (1). La cealaltã extremã, cu un PIB pe locuitor sub 30% din media UE-27, au fost 27 de unitãti NUTS 3, dintre care cele mai multe în Bulgaria (17), Romania (8 judete) si Letonia (1) si Ungaria (1).
Judetele din apropierea Bucurestiului, poli de crestere
La nivelul regiunilor de dezvoltare (nivelul NUTS 2), Bucuresti-Ilfov este a doua regiune ca PIB pe locuitor, în termenii puterii de cumpãrare, între unitãtile similare din cele 12 state care au aderat la UE în 2004 si 2007. În întreaga Uniune Europeanã, 41 de regiuni au avut PIB-ul pe locuitor, ca putere de cumpãrare, cu cel putin 25% peste media Uniunii Europene. Printre aceste 41 de regiuni cu locuitori mai bogati doar douã sunt în state care au aderat la UE în 2004 sau 2007: regiunile Praga si Bratislavsky kraj, din Cehia si Slovacia. „Urmãtoarea cea mai prosperã regiune, între statele membre care au aderat la UE în 2004 sau 2007, a fost, însã cu mult în urmã, regiunea Bucuresti-Ilfov, din România, care se situeazã la 111% din media UE-27 (cu 11% peste media UE – n.r.)”, relevã raportul Eurostat. România se poate lãuda si cu judetul cu cea mai acceleratã crestere a PIB/pe cap de locuitor ca putere de cumpãrare în perioada 2000-2010: Giurgiu, care a crescut de la 14% din media UE la 36%, explicabilã prin aceea cã este aproape de Bucuresti. Tara noastrã este si tara-membrã UE cu cea mai abruptã scãdere nominalã a populatiei între 1 ianuarie 2011 si 1 ianuarie 2012. Oficial, România a „pierdut” 58.000 de locuitori într-un singur an, însã e posibil ca aceastã cifrã sã fie cu mult mai mare. Totodatã, înregistrãm si o statisticã neagrã: decesele din cauza cancerului la sân. „Cancerul mamar a fost principala cauzã a deceselor cauzate de diferitele forme de cancer în rândul femeilor, în majoritatea regiunilor UE. Cea mai mare ratã a deceselor a fost înregistratã în regiunea Bucuresti-Ilfov, din România, 31,3 decese la 100.000 de femei (în perioada 2008-2010)”, se mai aratã în raport.
Conducerea judetului stie de situatia în care ne aflãm?
Dincolo de statistici, rãmâne un mare semn de întrebare: ce au fãcut în ultimii 23 de ani cei care au condus acest judet? Nimic, spunem noi, pentru cã toti cei care într-un fel sau altul au avut legãturi cu destinul judetului Vaslui au fost mai preocupati de propriile interese, decât de nevoile celor multi. La Vaslui, de exemplu, Zona Industrialã în care lucrau pe vremuri în jur de 20 de mii de oameni a ajuns o ruinã, în timp ce zona cu fabrici de textile este aproape închisã si a ajuns sã fie doar un loc în care gãsesti spatii de depozitare, plus fabrici care sunt scoase la vânzare în mod regulat, însã nu apar cumpãrãtori. Neoficial, de când suntem în UE, din judetul Vaslui au plecat spre tãrile bogate ale Europei în jur de 50 de mii de oameni, adicã mai bine de 10% din populatia totalã a judetului. În acest timp, politicienii si sefii din conducerea judetului au pus pe picioare tot felul de afaceri profitabile, cu banii de la buget sau din fonduri europene. Vasluianul de rând este bãgat în seamã doar în campanii electorale, atunci când politicienii se nãpustesc prin toate satele uitate de lume si promit marea cu sarea, dacã vor fi alesi. Dar, asta nu apare în statisticile Uniunii Europene…
