„În cazul unui cutremur mare, aş exclude zona Galaţi: Putem să ne aşteptăm la un cutremur mare în Vrancea. Vrancea acum însă este foarte calmă, în compensaţie parcă”, a precizat Mircea Radulian, director INFP, la Ştirile ProTV.
Cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea „linişti” activitatea seismică de la Izvoarele, zona din Galaţi în care au avut loc aproape 200 de cutremure în ultimele două săptămâni, susţin experţii de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Seismul resimţit şi în Capitală readuce în discuţie starea clădirilor vechi, în contextul în care doar 30 dintre cele peste 2.200 de imobile care prezintă un anumit grad de risc seismic au fost consolidate până la ora actuală. România figurează pe harta statelor cu cel mai mare risc seismic din Europa, alături de Italia, Turcia, Grecia şi celelalte state balcanice, potrivit unei raport rezultat în timpul programului Share (Seismic Hazard Harmonization in Europe).
„În cazul unui cutremur mare, aş exclude zona Galaţi: Putem să ne aşteptăm la un cutremur mare în Vrancea. Vrancea acum însă este foarte calmă, în compensaţie parcă”, a precizat Mircea Radulian, director INFP, la Ştirile ProTV.
În timp ce seismologii caută să identifice cauzele cutremurelor, structuriştii şi arhitecţii caută să găsească soluţii pentru a consolida clădirile ce riscă să cadă la cutremur.
Seismolog: Cutremurele de la izvoare au cauze naturale
Duminică, locuitorii din satul Izvoarele s-au întâlnit cu un expert al INFP pentru a discuta despre numărul neobişnuit de mare de cutremure din zonă – peste 200 în ultimele zile. Printre temerile exprimate de localnici ar fi aceea că seismele s-ar produce din cauza unei exploatări petroliere din regiune.
„Cazurile sunt naturale. Există un stres puternic în scoarţă. Nu vă pot spune cu precizie momentul în care se vor opri aceste evenimente. Părerea mea este că ne aflăm pe panta coborâtoare a pantei seismice”, le-a explicat Adrian Grigore, seismolog INFP.
Sursă: INFP
Printre posibilele cauze luate în calcul se numără atât activitatea de exploatare din zonă, cât şi o inundaţie care a avut loc mai demult. „În momentul în care se retrag (apele n.r.), apare o seismicitate indusă. Este o ipoteză pe care mergem în investigaţia noastră”, le-a spus Grigore localnicilor.
Expertul susţine totodată că seismul din Vrancea ar putea să „descarce din energia seismică de la Izvoarele”.
În ultimele două săptămâni, în zona seismică Galaţi s-au produs 187 de evenimente seismice cu o magnitudine cuprinsă între 0,5 şi 3,9 grade pe scara Richter. Cutremurul cu cea mai mare intensitate s-a produs duminica trecută, în jurul orei 18:00. Potrivit martorilor, acesta s-a resimţit până la Galaţi (17 km), respectiv Brăila (27 km).
Satul Izvoarele este situat într-o zonă mărginită la nord de falia Sf. Gheorghe şi la sud de falia Peceneaga Camena.
190 de clădiri din Capitală riscă să cadă la cutremur
Doar 30 de clădiri din Bucureşti au fost consolidate în urma expertizelor tehnice, reiese din datele Primăriei. Patru clădiri din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranţă alte şapte, potrivit Primăriei Capitalei.
„Sunt foarte multe clădiri care trebuie consolidate”, a declarat pentru gândul Mircea Ieremia, specialist care s-a ocupat de expertizarea structurii de rezistenţă a Teatrului Naţional Bucureşti.
Ieremia a arătat că imobilele şubrede prezintă riscuri pentru toate construcţiile din vecinătate.
„Avem cazul Lizeanu, colţ cu Ştefan cel Mare. Cum pământul e scump se face economie la teren. Nu au avut rost seismic (spaţiu îngust de 10-12 cm între două clădiri menit să asigure oscilarea independentă a acestora în caz de cutremur sau să limiteze efectele unor eventuale coliziuni n.r.). Blocul de alături a vibrat atât de tare încât l-a izbit, a distrus blocul alăturat”, a explicat expertul.
Un număr de 190 de clădiri, construite în perioada 1870-1963 au fost încadrate, în urma expertizelor tehnice, în clasa I de risc seismic. Aceste clădiri, marcate cu „bulina roşie” prezintă pericol public şi un risc ridicat de prăbuşire în eventualitatea unui cutremur.
Cum sunt încadrate clădirile în clasele de risc seismic
Calculele pentru încadrarea în clasele de risc se fac pe baza datelor cutremurului din ’77 din Vrancea, a arătat Ieremia.
În clasa I de risc seismic sunt încadrate alte 184 de construcţii, majoritatea expertizate în anii ’90. În clasa a doua de risc seismic sunt încadrate 301 clădiri. Aceste imobile pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur, însă prezintă un risc mai scăzut de a se prăbuşi. Imobilele expertizate tehnic încadrate în clasa III de risc seismic sunt în număr de 78 şi sunt acele clădiri care pot prezenta degradări, dar a căror siguranţă structurală nu ar fi afectată semnificativ de un cutremur similar celui produs în 1977. În clasa IV de risc seismic se află şase clădiri.
În Capitală mai există clădiri încadrate în aşa-numitele categorii de „urgenţe”. Practic, în urma expertizelor s-a ajuns la concluzia că imobilele prezintă un oarecare grad de risc seismic, însă nu au fost încadrate într-o anumită clasă. În această situaţia se află 1.625 de clădiri construite înainte de cutremurul din 1977.
Aceste clădiri au fost expertizate înainte de 1996 când diferenţierea se făcea în U1, U2 şi U3. Printr-o modificare adusă legislaţiei, cele trei tipuri de urgenţe au fost transformate în clase de risc, însă nu toţi proprietarii sau asociaţiile de proprietari s-au adresat autorităţilor pentru a primi o nouă încadrare. Practic, între aceste 1.625 există posibilitatea să se afle şi alte clădiri cu risc seismic I – pericol public.
Structurist: Clădirile vechi au fost construite după principii gravitaţionale
Experţii sunt de acord că problema tehnică a clădirilor cu risc seismic este cunoscută, însă consolidarea tehnică rămâne sub semnul întrebării.
„Starea clădirilor vechi nu e bună. Acestea au fost construite după principii gravitaţionale. Ulterior a apărut ingineria seismică”, a explicat pentru gândul Dragoş Marcu, directorul companiei de inginerie geotehnică Popp&Asociaţii, companie care în portofoliu Bucharest North Gate, Piaţa Charles de Gaulle sau Bucharest Tower Center.
Marcu a atras atenţia că în procesul de consolidare a unei clădiri pot apărea diverse probleme juridice, dar şi financiare.
Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, este de părere că problema consolidărilor, deşi recurentă, intră în atenţia publică doar în preajma unor seisme.
„Nu neg pericolul cutremurelor şi necesiatea consolidării clădirilor, însă discuţiile despre aceste nevoi apar întotdeauna în urma unui seism ca ştire şi preocupare de senzaţie, fără ca de fapt să se facă ceea ce este necesar după aceea”, a declarat Sturdza pentru gândul.
OAR: Lumea afacerilor imobiliare are alte scopuri decât siguranţa populaţiei
În opinia sa, interesele locatarilor cântăresc mai puţin decât cele ale constructorilor sau ale administraţiei.
„Lumea afacerilor imobiliare, dar evident şi lumea construcţiilor, inclusiv administraţia, din păcate au folosit bulina roşie şi în alte scopuri decât siguranţa populaţiei, aşa cum a fost intenţia iniţială. Casele cu bulină roşie, deseori poartă însemnul cu pricină pentru a putea fi demolate în urma unor expertize ca apoi terenul să fie utilizat”, a explicat arhitectul, atrăgând atenţia că acest fapt se petrece chiar dacă în multe cazuri, măsurile de consolidare pot fi minimale.
În unele cazuri, consolidările pot duce la distrugerea arhitecturii clădirilor, a mai spus el. „Proiectele pentru consolidări sunt făcute de specialişti cu echipă descompletată (…) Este vorba de eliminarea arhitectului din echipe. Consecinţa directă este că, o dată cu consolidarea se produce automat şi invariabil distrugerea arhitecturii”, a precizat Sturdza.
Schitu Măgureanu, nr. 19: Bulina roşie a rămas chiar şi după finalizarea consolidării
Totodată, „proprietarii clădirilor sau apartamentelor la care se realizează lucrări de consolidare sunt victimele administraţiei care nu ţine cont nici de nevoile proprietarilor, nici de logica intervenţiei pe clădire. Ei fac echipă cu constructorul şi nu respectă nici termenele contractuale angajate la început şi nici condiţiile minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă în relaţia cu proprietarul, mă refer la termene de execuţie inacceptabil de lungi în care proprietarii sunt obligaţi să renunţe la ocuparea spaţiului”, a arătat preşedintele OAR.
Arhitectul a oferit un exemplu în acest sens şi anume, cazul unui imobil situat pe strada Schitu Măgureanu, nr. 19.
„Bulina a rămas pe casă cu toate că soluţia de consolidare a fost aplicată. În acest fel, asociaţia de locatari speriată şi dezinformată e obligată să accepte un al doilea proiect aşa-zis de consolidare care deterioarează arhiteactura clădirii şi creşte costurile în mod nejustificat. Proprietarii sunt perdanţii, constructorul, eventual şi administraţia câştigă câte ceva”, adăugând că „problema intervenţiilor şi consolidării clădirilor este una serioasă, de interes naţional şi aplicarea ei în condiţii defectuoase repetând-o de nenumărate ori aduce prejudicii semnificative în economia ţării. Din acest motiv, atât procedurile cât şi controlul lucrărilor, dar şi relaţia cu proprietarii ar trebui revizuită.
