Situl arheologic de la Râsesti riscã sã disparã

CERCETARE Un grup de arheologi a fãcut, sãptãmâna trecutã, o investigatie arheologicã pentru a determina gradul de conservare a sitului arheologic de la Râsesti. Rezultatul a fost unul dramatic pentru cei care valorificã patrimoniul local, coordonatorul investigatiei propunând, atât autoritãtilor locale, cât si forurilor stiintifice, sã ia mãsuri urgente pentru conservarea sitului. Astfel, necropola sarmaticã de la Râsesti, unul dintre cele mai importante situri arheologice din judetul Vaslui, riscã sã disparã în negura uitãrii, existând tot mai putine persoane care apreciazã valoarea unui patrimoniu.

Multe situri istorice au ajuns sã fie distruse din cauza factorilor naturali și antropici, pierzându-se, de multe ori pentru totdeauna, importante vestigii arheologice si, totodatã, însemnate pagini de istorie. Este si cazul necropolei sarmatice plane de la Râsesti, comuna Drânceni, insuficient cunoscutã în literatura de specialitate, dar pusã partial în valoare de inimosul fiu al satului, profesorul de istorie Tiberiu Eugen Dogariu. La initiativa acestuia si cu sprijinul logistic al familiei sale, un colectiv de cercetare format din conf. univ. dr. Dumitru Boghian de la Facultatea de Istorie si Geografie a Universitãtii „Stefan cel Mare” din Suceava, dr. Sergiu-Constantin Enea, profesor de istorie la Liceul „Ion Neculce” din Târgu Frumos, Radu Iftimie din Suceava si Bogdan Munteanu din Iasi, a efectuat, în perioada 25-29 septembrie, investigatii de diagnostic arheologic pentru a determina gradul de conservare a siturilor cuprinse pe un areal foarte larg, la sud-est de vama Albita si partea esticã a satului Râsesti, pânã la sud de sat, prin metode neintruzive si intruzive. Beneficiind si de sprijinul elevilor de la Scoala Râsesti, a putut fi efectuat un sondaj arheologic în necropola sarmaticã, precum si extinse cercetãri perieghetice pe o suprafatã de peste 10 ha. „Atentele observatii de teren, discutiile cu localnicii si rezultatele sondajului arheologic ne-au permis sã precizãm faptul cã o parte a necropolei sarmatice a fost suprapusã de o sporadicã locuire Sântana de Mureș-Cernjachov din secolele III-IV d. Hr. De altfel, materiale ceramice care pot fi datate în aceeasi perioadã au mai fost descoperite si în jurul movilei Rãbâia, precum si la sud de satul Râsesti. Cea mai mare parte a cimitirului sarmatic a fost distrusã însã prin exploatarea argilei si nisipului în carierã. Cele mai multe morminte au fost distruse, unele piese de inventar funerar precum vase ceramice sau artefacte de bronz, fiind recuperate de localnici sau valorificate pe piata neagrã a bunurilor culturale. Foarte probabil, mormintele pãstrate se gãsesc în grãdina cetãteanului Grigore Mardare si partea sudicã a acesteia, fiind dispersate pe o suprafatã de aproximativ 1 ha. Evaluarea arheologicã realizatã contribuie la completarea hãrtii arheologice a satului Rãsesti si întregii depresiuni Husi. Pentru conservarea suprafetei pãstrate din necropola sarmaticã, propunem autoritãtilor locale sistarea exploatãrii argilei si nisipului precum si renaturarea zonei, iar forurilor stiintifice initierea unor sãpãturi de salvare a complexelor si materialelor arheologice pãstrate. Tinând cont de gradul de deterioarare a acestui sit arheologic, sunt necesare urgente sãpãturi de salvare, în caz contrar, în câteva decenii, vom vorbi de aceastã statiune arheologicã doar la timpul trecut”, a declarat coordonatorul cercetãrilor, Dumitru Boghian.