În aceastã searã crestinii vor merge la bisericã sã asculte slujba Învierii si sã ia Luminã. Se spune cã în aceastã noapte, cerurile sunt deschise si Domnul vede înãuntrul fiintelor, asa cã dorintele fiecãruia sunt mai usor de îndeplinit. Sãrbãtoarea Învierii Domnului sau Sfintele Pasti este numitã în ortodoxie “Sãrbãtoarea Sãrbãtorilor”, ca fiind cea mai mare sãrbãtoare crestinã. Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristicã serbeazã Pastele între 4 aprilie, data consideratã cea mai timpurie, si 8 mai, data cea mai târzie, iar cele de stil vechi serbeazã între 23 martie si 25 aprilie. Toate slujbele din timpul cât dureazã aceastã sãrbãtoare, utrenie, vecernie, pavecernita, miezonoptica, ceasurile, precum si sfânta liturghie, se fac dupa un tipic special.
Sãrbãtoarea implicã un complex întreg de slujbe ce se desfãsoarã pe o lungã perioadã a anului bisericesc, cãci în functie de aceastã serbare sunt legate mai multe alte praznice. Cuvântul „Pasti”, întrebuintat de obicei la plural, este de origine ebraicã. La evrei cuvântul Pascha (pesah) însemna “trecere” si era mostenit de acestia de la egipteni. Sãrbãtoarea coincidea cu prima lunã plinã de dupã echinoctiul de primãvarã. Termenul ebraic a trecut în vocabularul crestin pe motivul cã evenimentele istorice care sunt comemorate de aceastã sãrbãtoare, adicã patimile, moartea si învierea Domnului, au coincis cu Pastile iudaice din anul 33. Termenul nu implicã o identitate a Pastilor crestine cu cele evreiesti, ci numai o înrudire terminologicã si cronologicã dintre ele. Potrivit Recensãmântului Populatiei si Locuintelor realizat în anul 2011, în judetul Vaslui sunt peste 350 de mii de cetãteni ortodocsi.
