Mii de copii sunt, oficial, înregistrati cu pãrintii plecati la muncã în strãinãtate – în realitate, numãrul micutilor abandonati în acest fel este mult mai mare u multi pãrinti nici mãcar nu anuntã autoritãtile cã au pãrãsit tara, lãsând acasã minori nesupravegheati – din pãcate, din aceste cazuri se dezvoltã, de multe ori, adevãrate drame
Nu mai e demult o noutate care sã socheze faptul cã, din cauza sãrãciei sau aflate în cãutarea unui trai mai bun, mii de familii au ajuns sã se destrame, mai ales dupã ce capii acestora plecati la muncã în strãinãtate au ales sã-si facã un alt destin. Cel mai mult au de suferit minorii care, lipsiti de afectivitatea mamelor sau de sprijinul ambilor pãrinti, ajung sub protectia statului. De la an la an, dramele se înmultesc, alti zeci de copii alãturându-li-se celor deja abandonati de pãrinti. Oficial, se stie cã, numai în ultimul trimestru al anului trecut, în evidentele Directiei Generale de Asistentã Socialã si Protectia Copilului (DGASPC) Bacãu, peste 5.200 de familii erau în aceastã situatie. Din cele mai multe familii, cel putin un pãrinte era plecat în strãinãtate (2.646 familii). În plus, copiii din 1.816familii puteau fi considerati practic orfani, ambii pãrinti fiind plecati în strãinãtate.
Aproape 100 de bebelusi de nici 1 an, abandonati
În total, în perioada analizatã erau 7.281 de copii de-a dreptul pãrãsiti sau lãsati în grija unei rude mai îndepãrtate ori, mai grav, a unor vecini sau simple cunostinte. Din acest total, mai mult de jumãtate sunt bãieti, restul de aproape 49 la sutã fiind fete. În doar unu la sutã din cazuri de minori lipsiti de îngrijirea pãrintilor plecati în strãinãtate, s-au instituit mãsuri de protectie specialã, fie prin plasarea la asistenti maternali profesionisti, în centre de plasament publice sau private. Practic, cei mai multi micuti sunt în grija unor rude, în familia extinsã sau la persoane cu care nu au niciun grad de rudenie. Grav este cã pânã si copiii care aveau doar un singur pãrinte au fost lãsati în voia soartei, fãrã nicio supraveghere, în aceastã situatie aflându-se peste 750 de familii cu aproape 1.000 de minori. Si mai grav este cã 75 de copii pãrãsiti de propriii pãrinti nici mãcar nu împliniserã vârsta de 1 an, iar alti aproape 300 aveau pânã la doi ani. Cei mai multi minori cu pãrintii plecati (aproape 2.200) aveau cel mult 13 ani.
Realitatea este mult mai crudã
Din pãcate, cifrele statistice din evidentele Protectiei Copilului nu reflectã nici pe departe realitatea, în conditiile în care despre aceste cazuri se aflã, în general, în urma sesizãrilor fãcute de persoanele binevoitoare care cunosc situatiile minorilor sau în urma anchetelor sociale realizate de angajatii din teritoriu ai institutiei. Si asta desi, potrivit legii din domeniu, pãrintii sunt obligati ca, la plecarea în strãinãtate, sã anunte primãria în privinta persoanei care ar urma sã aibã grijã de minori, urmând ca apoi sã afle si DGASPC. Or, se stie cã putini pãrinti respectã aceastã îndatorire. Prin urmare, se poate presupune cã numãrul real al copiilor aflati în aceastã poate fi de peste zece ori mai mare decât cel din statistici.
Drama unei copile de 14 ani
Partea proastã este cã, de cele mai multe ori, persoanele în grija cãrora sunt lãsati copiii, de regulã bunicii, nu pot asigura nevoile minorilor. Asa apar conflictele între generatii, urmate de adevãrate drame. Un caz extrem de dramatic, mediatizat destul de mult la vremea respectivã, instrumentat de DGASPC, este al unei adolescente de 16 ani, din Bacãu, cu pãrintii divortati, aflatã în cresterea si îngrijirea mamei, plecatã însã la muncã în strãinãtate. Rãmasã doar cu bunica, încã de la 14 ani, si fãrã a mai avea niciun contact cu ambii pãrinti, adolescenta adoptã comportamente deviante, abandonând scoala si fugind în repetate rânduri de acasã. Dupã ce i s-a gãsit, într-un final, tatãl, în urma neîntelegerii cu acesta, dar si a conflictului cu mama vitregã, copila fuge de acasã, ajungând sã fie exploatatã sexual de mai multe persoane “binevoitoare”. În prezent, minora se aflã într-un centru specializat de protectie, unde urmeazã un tratament de specialitate si terapie, în contextul în care a fost depistatã infectatã cu virusul HIV.
Florentin RADU
