„Ucigașii erau oameni obișnuiți, la fel ca noi”, a spus președintele Israelului, Isaac Herzog, la comemorarea a 85 de ani de la Pogromul de la Iași. Mesajul său a fost că memoria Holocaustului nu poate rămâne un simplu ritual comemorativ, ci trebuie să fie un avertisment pentru fiecare generație. În aceeași zi, 22 de victime identificate recent au fost înmormântate, în sfârșit, după opt decenii în care nu au avut un mormânt.
Supraviețuitorii Pogromului de la Iași sunt din ce în ce mai puțini. Astăzi, memoria celor 13.266 de evrei uciși în vara anului 1941 este purtată mai ales de copiii lor, ajunși și ei la bătrânețe, oameni care au crescut ascultând poveștile unei tragedii ce avea să schimbe pentru totdeauna istoria orașului.
Duminică, pe o căldură de peste 35 de grade, sute de oameni s-au adunat în cimitirul evreiesc din Iași pentru comemorarea victimelor. Ceremonia din acest an a avut un moment aparte: reînhumarea rămășițelor a 22 de victime descoperite și identificate recent. Pentru prima dată după 85 de ani, acestea au primit un mormânt.
Iașul nu este un loc ales întâmplător pentru o asemenea lecție despre memorie. Orașul era numit odinioară „Ierusalimul României”. Înainte de război, comunitatea evreiască făcea parte din identitatea Iașului, iar zecile de sinagogi, școli și instituții culturale transformaseră orașul într-unul dintre cele mai importante centre ale vieții evreiești din Europa de Est. Tot aici avea să înceapă unul dintre cele mai întunecate episoade ale Holocaustului din România.
„Noi putem după 85 de ani să le redăm demnitatea”
Prezent la ceremonie, președintele Statului Israel, Isaac Herzog, a vorbit despre răul care a făcut posibil Pogromul și despre obligația morală de a nu transforma memoria într-un simplu exercițiu ceremonial.
„Ucigașii erau oameni obișnuiți, la fel ca noi”, a spus Herzog, reluând reflecțiile lui Elie Wiesel despre Pogromul de la Iași. Tocmai de aceea, a adăugat președintele Israelului, memoria nu trebuie să fie pasivă, ci să ne oblige să construim o lume mai bună.
Herzog a spus că fiecare generație are datoria să cunoască această istorie, să viziteze locurile în care s-au petrecut asemenea crime și să le înțeleagă semnificația morală. El a amintit și că la Iași Naftali Herz Imber a scris prima versiune a „Hatikvah”, imnul național al Israelului, un simbol al legăturii profunde dintre acest oraș și istoria poporului evreu. Evreii din România, a subliniat acesta, au avut un rol esențial în întemeierea statului Israel și continuă să reprezinte o punte între cele două țări. Într-o perioadă în care antisemitismul cunoaște din nou manifestări îngrijorătoare, apărarea adevărului, a memoriei și a demnității umane este o responsabilitate comună…https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/85-de-ani-de-la-pogromul-de-la-iasi-ucigasii-erau-oameni-obisnuiti-la-fel-ca-noi–1872228.html
