spot_imgspot_img
13.3 C
Vaslui
26-apr.-2024

PS Ignatie: „Biserica nu ne vinde iluzii!”

- Advertisement -

A DOUA ÎNVIERE… Preasfintitul Pãrinte Episcop Ignatie a oficiat, la Catedrala Episcopalã din Husi, în ziua praznicului Învierii Domnului, Vecernia de Pasti, numitã si „A doua Înviere”. În cadrul slujbei, potrivit traditiei, pericopa evanghelicã rânduitã a fost cititã în 12 limbi. „Biserica ne spune încã din Duminica Învierii: «încearcã sã cercetezi, sã te convingi tu de ceea ce înseamnã adevãrul Învierii».”, a arãtat în cuvântarea sa, PS Ignatie al Husilor.

În cuvântul de învãtãturã, Ierarhul Husilor a vorbit despre etapele în care creste si rodeste credinta în viata fiecãruia. La început, Preasfintia Sa a fãcut referire la modul în care s-a oficiat slujba de Înviere în acest an:

„Ne aflãm în ziua binecuvântatã si plinã de luminã a Învierii Mântuitorului nostru. O zi plinã de luminã, plinã de bucurie interioarã, plinã de foarte multã pace si multã tãcere. Slujind în noaptea de Înviere fãrã credinciosi, cu biserica goalã – plinã de sfinti si de îngeri, m-am dus cu gândul la modul cum relateazã evanghelistii faptul cã mormântul era pãzit de soldati, ca nimeni sã nu pãtrundã în El. Ca nu cumva cineva sã fure Trupul lui Hristos si apoi sã spunã ca a Înviat.

Pãstrând proportiile, cam la fel am slujit si noi, pãziti într-un fel, de jandarmi, de militari, în biserica ce este mormântul de unde izvorãste lumina Învierii lui Hristos pentru toatã lumea. Atunci când episcopul sau preotul invitã credinciosii sã primeascã lumina, toate becurile din bisericã sunt stinse, pentru cã biserica devine ca un mormânt din care tîsneste, irumpe lumina Învierii lui Hristos. În acest fel am trãit anul acesta Pastile, în vreme de molimã. Am fost, într-un fel, zãvorîti în mormintele bisericilor noastre, ca de aici sã vã vestim Învierea lui Hristos. De aici sã lumineze lumina cea necreatã a biruintei vietii asupra mortii, a biruintei virtutii asupra pãcatului, a luminii asupra întunericului”.

De ce Toma nu credea cã Iisus a Înviat!

Pãrintele Episcop Ignatie a explicat de ce fragmentul evanghelic citit în cadrul slujbei are un final atipic: «Deci au zis lui ceilalti ucenici: Am vãzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacã nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, si dacã nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, si dacã nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede» (Ioan 20, 25)

„Pericopa evanghelicã are un final, am spune noi, putin într-o discordantã cu ceea ce credem si cu ceea ce ne învatã Biserica sã facem. Anume sã mãrturisim adevãrul Învierii. Pasajul evanghelic se încheie cu exprimarea îndoielii lui Toma. Este mai mult decât îndoialã, este ceva vecin cu necredinta. Toma le spune ucenicilor, care îl vãzuserã pe Domnul, cã el nu va crede. Am putea spune cã întreaga Sãptãmânã Luminatã stã sub auspiciile acestui «nu voi crede». Biserica, în întelepciunea ei, ne lasã în suspans, încheie acest discurs din Duminica Învierii cu acest «nu voi crede». Biserica a gãsit, în întelepciunea ei, sã încheie astfel pasajul evanghelic, tocmai ca sã ne invite, pe fiecare, sã cãutãm Învierea. Sã nu luãm adevãrurile de credintã gata fabricate si pur si simplu sã ni le asumãm. Este într-un contrast total cu acea sintagmã pe care o stiu toti cei care nu vin la bisericã: «crede si nu cerceta». Dimpotrivã! Biserica ne spune încã din Duminica Învierii: «încearcã sã cercetezi, sã te convingi tu de ceea ce înseamnã adevãrul Învierii». Acelasi lucru l-a fãcut si Toma”. a spus PS Ignatie.

„Biserica nu ne vinde iluzii!”

„Biserica nu ne vinde iluzii. Biserica nu ne vrea niste prosti, sã credem fãrã ca noi sã ne asumãm adevãrurile de credintã în adâncul sufletului. Aceastã a doua etapã o parcurge Toma. Aceasta începe de la îndoialã – care este strãmoasa credintei, trece prin încredintare – este cuvântul folosit de cel care a alcãtuit slujba din Duminica lui Toma, si sfârseste prin vedere. Îndoialã, încredintare si vedere. Ierarhul Husilor a explicat ce presupune vederea lui Hristos pentru generatiile de crestini care nu L-au întâlnit fizic: „Domnul îi spune lui Toma: «fericiti cei ce n-au vãzut si au crezut». Hristos se referã strict la apostoli, la cei care L-au vãzut în mod fizic, palpabil. Nouã ni se cere ceva mai mult. Sã ne încredintãm!

Ce înseamnã aceastã încredintare interioarã? Avem nevoie de punctul acela care ne deschide mintea. Un cuvânt sau o stare de duh. Încredintarea înseamnã limpezirea mintii noastre, care este pregãtitã sã primeascã vederea a ceea ce ni se relateazã. Din vedere se naste credinta profundã. Nouã ni se cere sã-L vedem pe Hristos Înviat, în inima noastrã. Avem si noi, cei care credem în Înviere, nevoie de aceastã perspectivã. Sã cuprindem, cu vederea noastrã lãuntricã, întreaga panoramã a Învierii Domnului, pentru sufletul nostru”.”, a încheiat PS Ignatie.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.