Hãrtuirea ciberneticã si impactul acesteia în mediul on-line

SFATURI…Devenitã deja un fenomen la nivel national, hãrtuirea în mediul on-line poate avea efecte dintre cele mai nefaste asupra victimelor. Unele cazuri ajung sã fie cercetate de cãtre procurori iar autorii condamnati de cãtre instantele de judecatã dar, multe dintre ele rãmân necunoscute pentru cã victimelor le este rusine sau teamã sã vorbeascã. În ambele cazuri, cei care cad victime unor astfel de hãrtuitori cibernetici pot cunoaste schimbãri majore de comportament. Unii ajung sã se închidã în ei si sã fie necomunicativi sau, în cel mai rãu caz, victiumele pot recurge chiar si la gesturi extreme.

Procurorii antimafia fac anchetã la o scoalã, pentru un caz de pornografie. O fatã de 12 ani a împãrtit în toatã scoala imagini intime cu o colegã, pe care le obtinuse dupã ce îsi crease o identitate virtualã de bãiat. Psihologii spun cã astfel de incidente pot avea urmãri grave asupra tinerilor, iatã cã faptele de violentã cu incidentã penalã se mutã, pas cu pas, în mediul virtual. Fie cã vorbim de hãrtuire ciberneticã între copii, de pornografie infantilã sau, mai mult, de fraude economice derulate prin mijloace tehnologice, actele de violentã sunt acum facilitate tuturor, prin gadget-uri, iar online, ele se pot propaga cu o repeziciune uimitoare. Cazul este anchetat si de procurorii de la DIICOT. „Confirmãm înregistrarea recentã a unei cauze penale, la biroul teritorial Buzãu având ca obiect infractiunea de pornografie infantilã prin sisteme informatice. Cauza vizeazã persoane minore, cercetãrile fiind în faza in rem”, declarã procurorii. Specialistii spun cã astfel de situatii pot avea urmãri grave pentru psihicul adolescentilor, uneori efectele fiind mai perverse decât impactul actelor de violentã traditionalã, binecunoscute.

Agresiunea în mediul on-line capãtã forme indirecte, subtile si perverse, cu efecte severe

Traditional, eram obisnuiti cu protectia si confortul asigurat de cãminele noastre, iar toate noutãtile tehnologice erau menite a ne asigura o viatã mai usoarã. Evenimentele declansate de accesul larg la tehnologie ne impun multã prudentã în utilizarea acestora, mai mult, constientizarea unor mãsuri legale de protectie si interventie asupra comportamentului online. Astãzi, arma se aflã în mâna oricui, iar agresiunea capãtã forme indirecte, subtile, perverse, cu efecte la fel sau mai severe decât în cazul violentei traditionale. Asa cum, dacã în mod  real un om care loveste  alt om este sanctionat de legea penalã, în mediul virtual trebuie sã existe consecinte pentru comportamentul persoanei vinovate. În cazul ironiei, calomniei, jignirii sau chiar lovirii fatã în fatã, faptele aveau un scenariu bine încadrat, sanctionabil. În mediul virtual, faptele capãtã o anvergurã nebãnuitã, pentru cã, odatã difuzate online, ele au un caracter continuu, impactul asupra victimei fiind resimtit de fiecare datã când în cercul violentei apar noi martori, privitori, înlesnitori. Categorisim violenta, la nivelul simtului comun, ca pe o faptã care ne provoacã durere, dar din punct de vedere psihologic, durerea este mai degrabã o realitate de ordin spiritual, psihologic, de vreme ce unele fapte sunt considerate agresive pentru unele persoane, în vreme ce pentru altele nu. De asemenea, pentru a avea loc, un comportament  de hãrtuire are nevoie de trei actori: agresorul, victima si martorii, directi si indirecti, asa cum indicã cercetãrile psihologice asupra hãrtuirii. Datele colectate pânã în prezent sugereazã în mod clar cã trãsãturile personalitãtii sau modelele de reactie tipicã, în combinatie cu puterea fizicã sau slãbiciunea în cazul bãietilor sunt importante pentru dezvoltarea acestor probleme. În acelasi timp, factorii de mediu precum atitudinea, rutina si comportamentul adultilor importanti joacã un rol major în determinarea mãsurii prin intermediul cãreia problemele se vor manifesta pe scarã mai mare.

Bullying-ul, un fenomen luat în vizor si de autoritãti, cu efecte devastatoare

Atitudinea si comportamentul martorilor importanti manifestate în cadrul proceselor si mecanismelor de grup sunt, fãrã îndoialã, importante în dezvoltarea rezilientã a elevului în fata fenomenului de bullying, prin modelul de solutionare sau prin suportul oferit. În primul rând, agresorii au puternica nevoie de putere si dominare; ei par sã se bucure de detinerea controlului si de supunerea celorlalti. În al doilea rând, având în vedere conditiile de familie în care multi dintre ei au fost crescuti, este firesc sã se presupunã cã au dezvoltat un anumit grad de ostilitate fatã de mediu; apoi, astfel de sentimente si impulsuri îi pot face sã derive satisfactie provocând leziuni si suferintã altor persoane. În cele din urmã, existã în mod clar o componentã avantajoasã pentru comportamentul lor, care le oferã foloase. Agresorii constrâng adesea victimele lor pentru a le oferi bani, tigãri, alcool si alte lucruri de valoare. În plus, un comportamentul agresiv este în multe situatii recompensat în formã de prestigiu social. Atunci când mai multi elevi se angajeazã în comun în comportamente de intimidare a unui alt elev, anumite mecanisme social/psihologice de grup pot apãrea. Unele au fost discutate în detaliu, dintre care enumerãm: contagiune socialã; diminuarea controlului sau inhibitii împotriva tendintelor agresive; difuziune a responsabilitãtii; modificãri cognitive treptate în perceptia agresãrii victimei. Toate aceste mecanisme pot contribui la o întelegere si explicã de ce anumite persoane de obicei non-agresive pot sã participe, în final, la agresiuni, fãrã mari îndoieli. Agresorii si victimele ocupã pozitii cheie în configuratia bãtãus / victimã  într-un grup, dar si alte persoane joacã un rol important, afisînd diferite atitudini si reactii fatã de o agresiune la care asistã. În cazul hãrtuirii cibernetice, victimele sunt supuse la ironii, jigniri, publicare de informatii intime sau neadevãrate, excludere din diferite grupuri, în prielnicul mediu online, în care faptele se repetã la nesfârsit, ca urmare a anonimatului, dezinhibãrii online si a sindicalizãrii online. În mediul online, agresorul este invizibil, asemeni unui super-erou, agresorul are superputeri online, este dezinhibat, are un comportament amplificat si accelerat fatã de cel din viata realã, si, nu în ultimul rând, online, mai multi oameni care gândesc la fel au toate sansele sã se întâlneascã, în mod diferit fatã de realitate. Gânditi-vã ce efecte apar atunci când toate aceste aspecte caracterizeazã oameni si comportamente înclinate spre a face rãu! (av. Gianina Porosnicu).