PE EI CINE ÎI VERIFICÃ?… Milioane de euro, date de Uniunea Europeanã adevãratilor agricultori din judetul Vaslui sunt directionate anual cãtre buzunarele angajatilor din institutiile publice sau ale oamenilor de partid. Viceprimari, secretari din primãrii, rude si apropiati ai edililor s-au îmbrãcat în ultimii ani în haine de fermieri doar ca sã „culeagã” roadele aderãrii României la UE. Uniti în jurul aceluiasi crez, al cãpãtuirii cât mai rapide, acestia s-au infiltrat în asociatiile zootehnice, au construit adãpãtori pentru animale si au fãcut lucrãri de fertilizare si erbicidare la preturi exorbitante. Banii se vãd azi în masinile de lux si vilele acestor „bãieti destepti”. Ciobanii get-beget, cei care cresc animale din generatie în generatie, au primit doar niste firimituri din uriasa sumã pe care mai-marii Europei au alocat-o strict pentru ei. La Hoceni, de exemplu, mai multi fermieri au decis sã se retragã din asociatia zootehnicã din cauza acestor practici. Oamenii spun cã în fiecare an, Uniunea Europeanã alimenteazã conturile asociatiei cu zeci de mii de euro, se fac lucrãri pe ici-colo, iar restul banilor se fac nevãzuti, desi legea spune clar cã dupã amenajarea pãsunilor, sumele rãmase trebuie sã meargã cãtre beneficiari. „S-au fãcut ciusmele cu câtiva saci de ciment si câteva roabe de balast, care în acte au costat zeci de mii de lei. Toate lucrãrile au fost fãcute cu acordul primãriei, iar de o evidentã a banilor nici nu încape vorbã. Am cerut ca banii care rãmân sã fie împãrtiti fermierilor, cei care tin asociatia în picioare. Cei care am avut curajul sã ne ridicãm si sã ne cerem dreptul am fost imediat pusi la colt. Inclusiv primarul Vasile Tabãrã mi-a spus de douã ori cã va trebui sã mã mut în altã comunã cu oile, dacã vreau sã mai am liniste. În Hoceni e o adevãratã dictaturã, iar cei care nu fac cum zice primarul sunt terorizati prin tot felul de metode comuniste”, ne-a declarat un cioban din comuna respectivã. Contactat telefonic, presedintele Asociatiei Zootehnice Hoceni, Neculai Cojocaru, a recunoscut cã are conturile pline cu bani, dar s-a prefãcut cã nu întelege micuta rãscoalã a fermierilor. „Doar câtiva ciobani au spus cã vor sã se retragã din asociatie. Nu stiu de ce sunt asa porniti, nu-i înteleg. E adevãrat cã la momentul de fatã avem 280.000 de lei în cont, iar fermierii pot primi subventia dacã fac o cerere în acest sens”, a precizat presedintele asociatiei.
Judetul Vaslui are, conform datelor furnizate de Directia pentru Agricuturã, 86.747 hectare de pãsune si 7.820 ha de fânete. La o medie de 150 de euro subventionati de Uniunea Europeanã pentru fiecare hectar de pãsune, rezultã cã în fiecare an, judetul Vaslui primeste peste 13 milioane de euro pentru a-si întretine respectivele suprafete de teren. Nu toate pãsunile din judetul Vaslui sunt însã subventionate, asta probabil pentru cã unii n-au descoperit încã secretul îmbogãtirii rapide. Odatã cu aceste finantãri pentru scoaterea din mocirlã a satelor, averile functionarilor publici si ale apropiatilor acestora au înflorit brusc. Cu toate cã mulsul vacilor si a caprelor, pãsunatul oilor sau munca de la câmp nu i-a atras niciodatã, în ultimii ani, sute de vasluieni cu functii importante în institutiile statului, au devenit, doar pe hârtie, fermieri. Aceasta deoarece începând din 2009, UE a decis ca toate subventiile alocate întretinerii imasurilor sã nu mai fie directionate cãtre primãrii, ci direct cãtre fermierii autohtoni sau asociatiile agricole. Cel mai mult a fãcut cu ochiul o mãsurã introdusã de Uniunea Europeanã conform cãreia o parte dintre pajistile din zonele rurale trebuie sã fie întretinute strict de mâna omului sau prin pãsunatul animalelor, fãrã interventie mecanizatã, pentru a se pãstra conditiile de agro-mediu, asa cum au fost ele lãsate de la naturã. Concret, UE acordã bani grei cãtre agriculturã pentru ca România sã aibã zone cu dealuri de basm, ecologice, adicã adevãrate colturi de rai, care sã nu cunoascã mirosul de motorinã sau noxele masinilor agricole. Practic, astfel de lucrãri agricole plãtite de UE sunt aproape imposibil de verificat pe cele câteva zeci de mii de hectare de teren ale judetului Vaslui! Astfel, vechea îndeletnicire de oier a reapãrut brusc, iar zeci de pseudoasociatii agricole au luat nastere prin tot judetul, banii europeni nelãsându-se prea mult timp asteptati.
La Hoceni, fermierii care au îndrãznit sã punã întrebãri au fost amenintati cã vor fi dati afarã din comunã
Avem mari probleme în comunã, cu pãsunea care s-a dat în concesiune. Fiecare fermier fãcut din acte s-a ridicat, s-a asezat la casa lui, noi astia care mai avem ceva animale ne uitãm la ei. Acum nu zic cã mã fãceam chiabur din treaba asta, dar dacã e un drept al nostru, nu stiu de ce nu beneficiem de el. În urmã cu mai multi ani, ne-au adunat pe toti la un loc, si pe cel care are o singurã vacã si pe cel care are 1500 de oi, sã ne spunã cã trebuie sã intrãm în asociatie ca sã primim subventii de la UE. Ne-au pus sã semnãm, dar la acea vreme nimeni nu stia ce semneazã. Dupã ce am mai citit pe internet, ne-am mai uitat la stiri, am început sã ne dumirim si sã punem întrebãri. L-am întrebat pe domnul primar cum e posibil ca în alte comune fermierii sã primeascã acea subventie, sã plãteascã taxa de folosire a pãsunii si cu toate astea sã le mai rãmânã si lor bani. Mi-a zis sã comentez si sã am pretentii când voi pãsuna oile pe pãmântul lui tata. Astã-primãvarã m-au chemat din nou sã semnez cã am primit subventia. Nu m-am mai dus. Vãzând asta, mi s-a transmis cã la urmãtoare sedintã mã vor scoate din asociatie. Nu m-au scos, dar nici mult nu mai au. E o mafie aici cum nu s-a vãzut. S-au fãcut ciusmele cu câtiva saci de ciment si câteva roabe de balast, care în acte au costat zeci de mii de lei. Tot ce s-a fãcut, s-a fãcut cu acordul primãriei, iar de o evidentã a banilor nici nu încape vorbã. Am cerut ca dacã mai rãmân bani, acestia sã fie împãrtiti fermierilor, cei care tin asociatia în picioare. Cei care am avut curajul sã ne ridicãm si sã ne cerem dreptul am fost imediat pusi la colt. Inclusiv primarul Vasile Tabãrã mi-a spus de douã ori cã va trebui sã mã mut în altã comunã cu oile, dacã vreau sã mai am liniste. În Hoceni e o adevãratã dictaturã, iar cei care nu fac cum zice primarul sunt terorizati prin tot felul de metode comuniste” ne-a declarat, sub protectia anonimatului, un cioban din comunã.
Lãsati fãrã subventie, taxati de primãrie
Pentru ca umilirea fermierului vasluian sã fie completã, acesta a fost lãsat fãrã subventiile de la Uniunea Europeanã, si pe lângã asta a fost pus sã plãteascã o taxã de pãsunat. La Hoceni, de exemplu, pentru a-si putea paste animalele, un cioban trebuie sã plãteascã 100 de lei pentru fiecare hectar. „În judetul nostru, cei mai multumiti sunt cei care stau pe margine, iar cel care munceste e si furat si descurajat. Noi, ca ciobani, nu avem timp sã stãm sã citim legile, sã mergem prin tribunale, cã animalele nu stau dupã noi. Muncim si noi cum putem, ne descurcãm cu putinul pe care îl avem, nu zicem nimic, dar nici ei sã nu ne ia de prosti si sã ne lase fãrã drepturile ce ni se cuvin. Nu doar cã ne-au lãsat fãrã acele subventii, ba mai mult, ne-au pus sã plãtim si taxa de pãsunat, care e de 100 de lei. Eu, dacã am 30 de hectare de pãsune, trebuie sã plãtesc 3000 de lei taxã. Am plãtit si taxa, dar chitantã n-am vãzut de la ei. Acum profitã cã ciobanii nu au chitante si merg pe la ei sã le spunã cã au restante. Suntem amenintati cu judecata din cauza datoriilor inventate tot de ei. Eu vând 50-100 de oi si îmi achit restantele zise de ei, dar în acelasi timp si ei sã-mi dea subventiile de la UE pe care le-au încasat în numele meu în ultimii ani. Ãsta e adevãrul din comuna Hoceni, asta e adevãrata administratie a primarului Tabãrã, de care toatã lumea se fereste sã vorbeascã, sã nu cumva sã aibã de suferit.”, a mai declarat fermierul.
Fermierii, amenintati cu judecata în timp ce asociatia are conturile pline
Dacã în rândul celor care îsi cresc animalele se umblã cu somãri de executare, în birourile asociatiei zootehnice din Hoceni situatia este mult mai relaxatã. Conturile sunt pline, iar salariile merg, desigur, în interesul cetãtenilor. L-am contactat telefonic, ieri, pe Neculai Cojocaru, presedintele Asociatiei Zootehnice Hoceni, în grija cãreia se aflã pãsunea comunei si în conturile cãreia intrã subventiile de zeci de mii de euro. Potrivit acestuia, în fiecare an, UE vireazã în jur de 350.000 de lei Hoceniului, ca imasul sã fie întretinut prim metode bio. Anul acesta, spune Cojocaru, s-au fãcut lucrãri de fertilizare a solului, cu uree, si s-au erbicidat scaietii. A auzit si el cã mai multi fermieri vor sã se retragã din asociatie, dar nu întelege de ce. „Nu stiu de ce nu vor sã mai semneze. Au propus sã ia ei pãsunea, sã nu o mai gestioneze asociatia. Dar e greu sã faci asa ceva. Comuna noastrã are o pãsune în suprafatã de 736 de hectare, iar asociatia are peste 100 de membri. Avem peste 400 de bovine si în jur de 5500 de ovine si caprine care pasc pe pãsune. Oamenii ãstia care fac gãlãgie sunt câtiva, n-au o palmã de pãmânt pe numele lor, dar agitã apele. Anul trecut am primit în jur de 358.000 de lei subventii pentru pãsune, undeva la 90 de euro pentru hectar. Cu banii ãstia am cumpãrat îngrãsãminte si am curãtat pãsunea de spini si arbusti. În ultimii ani am construit vreo 10 adãpãtori, la pret de 22.000 de lei, pentru cã de la APIA ni s-a transmis ca animalele sã bea apã direct de la sursã, de la adãpãtori. Tot ce am fãcut s-a fãcut cu banii din urmã. Acum avem în cont în jur de 280.000 de lei. Dacã se propune si se va accepta ca fermierii sã primeascã bani, noi nu avem nimic împotrivã. Sã facã cerere si le vom da banii. Dar vã spun cã sunt douã persoane, cel mult trei, care nu vor sã mai semneze si care fac balamucul ãsta”, a afirmat seful asociatiei zootehnice. În ultimii ani, în judetul Vaslui, munca din zori si pânã la apusul soarelui a crescãtorilor de animale s-a transformat în afaceri grele cu banii Uniunii Europene sub protectia autoritãtilor statului care, în loc sã-i tragã la rãspundere pe hulpavi, se înfruptã si ele din „cascaval”.
