CREDINTÃ SI TRADITIE…În Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, se tine post negru, nu se mãnâncã si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii ne învatã cã în Ajunul Bobotezei se ajuneazã total, iar a douã zi se ia agheasmã pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune cã, dacã Ajunul cade duminicã sau sâmbãtã, nu se tine post negru. Pentru cã este marti, crestinii ortodocsi vor avea primul post negru din acest an.
Postul din ziua de 5 ianuarie este pãstrat din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregãteau prin post si rugãciune timp de 40 de zile, sã primeascã botezul în seara acestei zile. Dupã ce primeau botezul, puteau sã participe pentru prima datã la liturghia credinciosilor si sã se împãrtãseascã. Astãzi, crestinii postesc în aceastã zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apã sfintitã – Agheasmã Mare. Postul din Ajunul Botezului Domnului face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc.
În unele regiuni, în special în Moldova, crestinii ortodocsi gustã pe nemâncate din Agheasmã Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pânã la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întâmplã cã cei opriti de la Sfânta Împãrtãsanie sã primeascã de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasmã Mare. Însã, trebuie sã fim cu luare aminte la faptul cã Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împãrtãsanie. Cu Agheasmã Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfintite, cum ar fi de pildã, la binecuvântarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfântului si Marelui Mir.
În Ajunul Botezului Domnului sunt sãvârsite Ceasurile Împãrãtesti, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unitã cu Vecernia, apoi Sfintirea cea mare a apei. Dacã Agheasmã Micã se poate sãvârsi ori de câte ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasmã Mare se oficiazã de douã ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului si pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei. În casele credinciosilor, agheasma se pãstreazã la loc de cinste, în vase curate si dintr-însa se gustã pe nemâncate, în zilele de post si ajunare. Potrivit învãtãturii Sfintilor Pãrinti, „firea apei celei sfinte este ca sã spele si trupul si sufletul, sã-l sfinteascã, sã-l înnoiascã si sã-l facã fiu al lui Dumnezeu”.
