30 de firme din Vaslui, prezente la Forumul Agricol Transfrontalier de la Cahul (foto)

Cahul, oras înfrãtit cu municipiul Vaslui, a fost gazda unei actiuni de amploare în sudul Republicii Moldova, vineri, 25 octombrie. Cea de-a treia editie a Forumului Agricol Transfrontalier România-Republica Moldova a beneficiat de prezenta unui grup numeros de oameni de afaceri din judetul Vaslui, printre care managerii firmelor Safir SRL, Mãrul de Aur, Consbit, firme din agriculturã sau reprezentanti ai unor mari companii, precum Casa de Vinuri Husi. Editia din acest an a demonstrat cã Forumul a devenit o platformã solidã de comunicare si conlucrare economicã între fermieri, producãtori, oameni de afaceri si experti din domeniul agricol al celor douã tãri, România si Republica Moldova. „S-au deschis noi porti de cooperare si colaborare, într-un moment în care Republica Moldova face pasi concreti în vederea integrãrii europene. Prezenta unui grup atât de numeros de investitori în agricultura judetului Vaslui este o certitudine cã se vor crea, în timp, investitii profitabile pe ambele maluri ale Prutului”, a spus Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui. „Am venit la Cahul pentru a stabili contacte cu firmele din sudul Republicii Moldova. Astept ca investitorii moldoveni sã vinã la Vaslui, sã viziteze abatorul si fermele, sã vadã produsele pe care le scoatem sub sigla grupului de firme Safir si, mai apoi, sã stabilim si parteneriate de colaborare pentru a intra pe piata Republicii Moldova”, a spus Gheorghe Safir, presedintele grupului de firme Safir Vaslui.

Piata centralã din Cahul s-a animat, vineri dimineatã, la deschiderea Expozitiei cu produse agricole, echipamente si animale de rasã, eveniment înscris în cadrul Forumului Agricol Transfrontalier România-Republica Moldova. Au venit, pentru acest eveniment, firme din România si Republica Moldova, cele mai multe fiind din judetul Vaslui. Astfel, grupul de firme Safir a avut propriul stand, în care a explicat celor interesati ce produse ies pe poarta acestei societãti, ce posibilitãti de colaborare pot exista pe viitor, dar si modul în care se pot face afaceri profitabile din cresterea puilor de carne, abatorizare sau productia de ouã. Casa de Vinuri Husi, multiplã medaliatã la concursuri internationale, a avut si ea un stand, în care participantii la expozitie au fost îmbiati cu vinuri produse pe dealurile Husului, iar firma Consbit a venit în fata vizitatorilor cu miere si produse derivate. Grupul de Actiune Localã Podul Înalt a fost si el prezent la expozitie cu un stand propriu, la care s-au împãrtit pliante si reviste despre cum se pot asocia autoritãtile locale în vederea obtinerii de fonduri europene. Si cunoscuta livadã „Mãrul de Aur” a avut o expozitie de fructe la Cahul, produse apreciate de vizitatori.

Deputatul Toader Dima, apreciat pentru performantele sale în agricultura judetului Vaslui

Expozitia din piata centralã a Cahulului a fost deschisã de cãtre viceministrul Agriculturii din R. Moldova, Ion Sula, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii din România, Valentin Soneriu, si secretarul general al Ministerului Agriculturii, Sergiu Chelmu. La standurile dedicate judetului Vaslui, Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã, a lãudat firmele prezente, având aprecieri la superlativ fatã de deputatul Toader Dima, cel care a pãstrat si dezvoltat singurul CAP rãmas neatins de furia democratiei, cel de la Berezeni. Deputatul Dima a fost alãturi de delegatiile oficiale din cele douã tãri, demonstrând cã rãmâne cu sufletul alãturi de agriculturã. „Un specialist cunoscut în tarã, omul care a pãstrat singurul CAP nedãrâmat din România”, a spus Ionel Constantin. De altfel, temele forumului au vizat douã puncte extrem de sensibile în agricultura celor douã tãri. Unul s-a referit la fermele de familie, prezent si viitor într-un punct care a suscitat atât de multe discutii pe cele douã maluri ale Prutului. „Suntem încântati cã am reusit sã gãsim aici, la Cahul, fermieri care lucreazã pe suprafete foarte mari si pe care sperãm sã-i ajutãm sã fie mai pregãtiti decât au fost fermierii nostri la momentul integrãrii europene. Sper ca, în scurt timp, sã aveti în Republica Moldova fermieri care sã lucreze 1.200, 3.000 sau 4.000 de hectare de teren, cum se întâmplã în România, oameni de afaceri care sã fie pregãtiti cum se cuvine în momentul în care se vor deschide pietele europene”, a spus Valentin Soneriu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. „Fermierii nostri sunt preocupati de multe probleme, începând de la productie si terminând cu desfacerea produselor lor. În general, fermele de familie din R. Moldova sunt de 0,23-0,25 hectare, fatã de o medie de 2 hectare, cât aveti în România, de aceea trebuie sã facem ca aceste suprafete sã creascã tot mai mult. Trebuie sã gãsim asocieri, cooperative mai mici, forme asociative care sã permitã lucrul pãmântului în conditii de eficientã”, a spus, la rândul sãu, viceministrul Agriculturii din R. Moldova, Ion Sula.

Fermierii din Vaslui au împãrtãsit din experientele lor

Tematica „Fermei de familie”, propusã de organizatori, a prilejuit dezbateri aprinse, întrucât sunt destule probleme pe cele douã maluri ale Prutului, unde se lucreazã pe suprafete destul de mici. Cea mai mare parte a populatiei din mediul rural al Republicii Moldova este reprezentatã în prezent de mici producãtori organizati în diferite forme juridice: gospodãrii tãrãnesti, gospodãrii anexe auxiliare, întovãrãsiri pomicole. Gospodãriile tãrãnesti detin circa 30% în structura terenurilor agricole, a prezentat consulul general al României la Cahul, d-na Gentiana Serbu, specialist cunoscut în agricultura româneascã, unul dintre initiatorii Forumului, alãturi de Ionel Constantin, în dubla sa calitate, de presedinte al CCIA si presedinte al Centrului Bilateral de Afaceri România-Republica Moldova. O altã statisticã interesantã aratã cã în jur de 24% din gospodãriile tãrãnesti din R. Moldova au o suprafatã medie a terenului mai micã de 10 hectare. Nu în ultimul rând, 62% dintre fermierii din Basarabia cultivã mai multe tipuri de productie vegetalã pe terenurile lor, restul fiind specializati pe diverse tipuri de culturi. „Structura organizatoricã slab dezvoltatã a producãtorilor din Moldova împiedicã accesul pe piatã a fermierilor. Micii producãtori duc lipsã, în general, de <<putere de grup>> necesarã pentru a facilita integrarea lor pe piatã, prin cresterea livrãrilor, stabilirea unor preturi mai bune în raport cu cumpãrãtorii sau pentru a detine în comun utilaje de post-recoltare”, a spus consulul general al României la Cahul. Au fost prezentate si cazuri de succes din judetul Vaslui, prin prezenta unor investitori cu suprafete de câteva sute de hectare, cazul inginerului Costicã Boacnã, de la Albesti. S-a discutat mult si despre energiile renuvelabile, acel sector care s-a dezvoltat destul de mult în România în ultimii ani.

Centru antigrindinã în zona judetului Vaslui, asigurã conducerea Ministerului Agriculturii

La conferinta de presã, oficialii Ministerului Agriculturii din România si Republica Moldova au vorbit despre ceea ce este de fãcut în continuare, în diversele domenii de activitate. În zona de sud a Republicii Moldova se vor construi primele centre antigrindinã, în timp ce, pe zona de granitã româno-moldoveneascã, de la Focsani si pânã la Iasi, se vor realiza mai multe statii dotate cu rachete antigrindinã. Secretarul de stat Soneriu a spus cã un astfel de centru se va realiza în zona Husului, pentru a proteja atât suprafetele viticole, cât si celelalte terenuri agricole. Si sistemele de irigatii sunt în atentia conducerilor ministerelor de pe cele douã maluri ale Prutului. În R. Moldova, vor demara programe de modernizare a statiilor de aductiune a apei din Prut si Nistru, în timp ce oficialii din România cautã solutii pentru ca apa în sistemele de irigatii sã ajungã la un pret cât mai bun la producãtori.