Spitalul Judetean Neamt traversează una dintre cele mai negre perioade ale sale. Fortat de Ministerul Sănătătii să preia din personalul spitalelor desfiintate, nevoit să accepte mult mai multi pacienti si, în acelasi timp, „pedepsit“ de oficiali cu tăierea paturilor si cu reducerea numărului de internări, unitatea sanitară nemteană se zbate să supravietuiască. Una dintre consecintele acestei situatii dezastruoase este eliminarea bonurilor de masă pentru angajati. Din această cauză sindicalistii au trecut la amenintări cu greva generală si intentarea de procese. Managerul Spitalui Neamt a tinut să explice cum de s-a ajuns aici.
Reporter: Domna manager, în ultima perioadă angajatii spitalului au fost mereu pe picior de război, amenintînd cu greva si procesele din cauza tăierii bonurilor. Care au fost motivele ce au dus la această decizie a echipei manageriale?
Gabriela Zamfir: Toată această situatie a fost generată de o mare nedreptate care i s-a făcut Spitalului Judetean, care este totusi un spital de urgentă, cel mai mare din judet. Ministerul Sănătătii ne-a fortat să preluăm personalul spitalelor din Bicaz si Roznov si a promis finantare pentru acest lucru, fapt care s-a petrecut doar două luni, aprilie si mai, după care a uitat de asta. De asemenea, prin desfiintarea celor două unităti sanitare, am preluat si mult mai multi pacienti. Drept „recompensă“, Ministerul ne-a tăiat un număr semnificativ de paturi si ne-a redus finantarea ajungînd astfel la doar 77% din bugetul lunii mai, de exemplu. Tăierile de paturi si reducerea finantărilor s-au făcut otova, după calcule matematice, fără exceptie. După părerea mea, ar fi trebuit să existe derogări pentru spitale aflate în aceeasi situatie cu noi sau măcar să se permită finantarea la nivelul maxim permis de lege si nu la cel minim, cum se întîmplă acum.
Rep.: Concret, ce buget aveti acum si care sînt cheltuielile?
G.F.: De la 1 iunie bugetul lunar pe care-l primim prin contractul cu Casa de Asigurări este de 4.082.000 de lei. Din acesti bani, potrivit legii, noi trebuie să asigurăm cheltuielile de personal, ce nu pot fi mai mari de 70%, iar restul să meargă pentru achizitiile de medicamente, materiale sanitare, alimente, dezinfectanti, reactivi. Potrivit legii, ar trebui să dăm pe salarii maximum 2.857.000 de lei. Din păcate, noi dăm după eliminarea bonurilor de masă 3.280.000 de lei, iar cu bonuri dădeam peste 3,4 milioane de lei. Pentru a ne încadra în limita impusă de legiuitori, de la 1 iulie am fost nevoiti să eliminăm bonurile de masă si astfel am reusit să scădem cheltuielile de personal la 78% din buget. Tot e prea mult dar totusi, cum acest procent se calculează anual, estimăm că pentru 2011 vom avea cheltuieli de personal de 73,84%, asta cu conditia să primim finantare suplimentară de la Casă pentru ultima lună si jumătate din an.
„Sperăm ca anul viitor să obtinem o finantare mai bună de la Casă“
Rep.: Ce se întîmpla dacă se acordau bonurile?
G.F.: Eliminarea bonurilor de masă a fost absolut necesară si a reprezentat răul cel mai mic, pentru că alternativa ar fi fost disponibilizarea angajatilor. Am considerat că este mai bine ca oamenii să aibă un serviciu, chiar asa prost plătit, decît nimic. Stiu că salariile cadrelor medicale sînt foarte mici, eu semnez statele de plată si sînt perfect constientă ce venituri au. Repet, am fost obligati să tăiem aceste tichete, care erau importante pentru angajati, în speranta că astfel vom depăsi cu bine acest impas în care ne aflăm cu totii.
Rep.: Vor urma si alte măsuri drastice?
G.F.: Eliminarea bonurilor a fost singura măsură luată împotriva salariatilor spitalului. S-a revenit si asupra deciziei de reducere a salariilor cadrelor medicale de la Roznov si Bicaz si categoric nu vor exista disponibilizări. Vom vedea ce se va decide cu externalizările, iar dacă se vor face, personalul va fi preluat de firmele cîstigătoare ale licitatiilor, aceasta fiind o conditie strict impusă în caietul de sarcini. Nu vrem să disponibilizăm, mai ales că sperăm ca anul viitor să obtinem o finantare mai bună de la Casă pentru că încercăm să oferim noi servicii ce ar putea atrage finantări suplimentare. Pe de altă parte, vrem ca pacientii să nu aibă de suferit, motiv pentru care alocăm sume importante pentru achizitiile de medicamente, materiale sanitare etc.
Rep.: Cît de mult vă ajută Consiliul Judetean, cel care vă are în administrare de un an si ceva?
G.F.: Enorm. Cea mai bună decizie luată de minister în ultima vreme a fost această descentralizare. Dacă nu ar fi existat Consiliul Judetean cu sigurantă că nu ne-am fi descurcat. Ei au preluat o parte din cheltuieli, cele cu utilitătile si s-au preocupat constant de investitii, pe care nu le-am fi făcut niciodată fără ei.
Rep.: Sindicalistii vorbeau la un moment dat de faptul că ati plătit datoriile spitalului din banii de salarii. Cît adevăr este în spusele lor?
G.F.: Nu este adevărat nimic. Datoriile spitalului au fost plătite din alte fonduri decît din cele destinate salariilor lor care nu pot fi deturnate sub nici o formă. Este foarte important să achităm aceste restante pentru că altfel riscăm executări silite ori penalităti împovărătoare care se răsfrîng pînă la urmă asupra noastră, a tuturor. Dar nu este deloc usor si oamenii ar trebui să înteleagă că este o situatie foarte grea si trebuie să facem cu totii sacrificii pentru a iesi la liman.
