Avocatul Anei Pauker nu a scăpat de gulag
Apologeţii teoriei „asupririi basarabenilor de către regimul burghezo-moşieresc al României” fac trimitere frecvent la o scrisoare a lui Alexandru Mâţă, deputat în Parlamentul României. Prin această scrisoare, datată cu 25 decembrie 1919, deputatul basarabean aduce la cunoştinţa prim-ministrului Alexandru Vaida-Voievod „devierile de la normele democratice” şi „abuzurile administraţiei româneşti” din Basarabia. Despre cât de importantă este această scrisoare pentru cei ce venerează regimul sovietic şi urăsc România vorbeşte şi faptul că ea a servit drept cap de acuzare în dosarul lui Pan Halippa, condamnat de sovietici în anul 1952 la 25 ani de muncă de corecţie în lagăr şi că a fost republicată, după 1990, de mai multe ori, în presa comunistă de la noi în calitate de „mostră” de pur adevăr la acest subiect. În fine, la articolul nostru „Sediul NKVD-ului, locul atrocităţilor comuniste din Chişinău” din TIMPUL, 16 iulie a.c. (http://www.timpul.md/articol/sediul-nkvd-ului-locul-atrocitatilor-comuniste-din-chisinau-13361.html) un forumist a reprodus această scrisoare integral, concluzionând că în ea se vede adevărata atitudine a României faţă de Basarabia şi basarabeni.
Ceea ce ne interesează în continuare însă este soarta şi activitatea lui Alexandru Mâţă până la 1940, dar, mai ales, după 28 iunie 1941, fiindcă cei pe care i-a aşteptat Al. Mâţă timp de 22 de ani aveau să-i dea mari bătăi de cap.
timpul.md