Primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu a dorit sã prezinte bârlãdenilor, la acest sfârsit de an greu datorat crizei economice, un bilant al investitiilor pe 2010 si o previziune a acestora pe 2011. Primarul Bârladului cere cetãtenilor sã înteleagã faptul cã partidul sãu este în opozitie cu partidul aflat la guvernare si cã tot ce îsi propune sã realizeze sau a realizat, s-a fãcut cu mari eforturi. Pentru cã între orasele României, cu o populatie între 50 000 si 100 000 de locuitori, Bârladul este cel mai sãrac, ocupând ultimul loc în clasament, având bugetul cel mai mic din tarã, primarul Constantinescu îngroapã “securea” rãzboiului politic, invitând si pe politicienii bârlãdeni sã facã la fel.
R: Domnule primar, anul 2010 a fost unul în care s-au facut simtite efectele unei crize economice si financiare fãrã precedent în economia româneascã. Cum ati simtit dumneavoastrã, ca edil sef si ce efect au avut mãsurile impuse de guvern, aceastã crizã?
C.C. – Într-adevãr, criza economicã fãrã precedent din ultimii 20 de ani a fost resimtitã si de comunitatea noastrã. Din fericire, mãsurile care au fost impuse de Guvern, au fost prevãzute de noi, încã de acum câtiva ani de zile, atunci când criza economicã abia începuse si am luat, fãrã a mai astepta mãsurile guvernului, unele mãsuri de austeritate în ceea ce priveste cheltuirea banului public. În mod constant am restrictionat consumurile nejustificate de materiale specifice activitãtii noastre: hârtie de scris, hârtie xerox, toner, imprimante etc… Toodatã, am redus cota de benzinã repartizatã fiecãrei masini la jumãtate, acolo unde era posibil. Am redus de asemeni, consumurile de energie electricã, atât la reteaua de iluminat public cât si la unitãtile subordonate Primãriei: Sere, Grãdina Zoologicã, Cantina de Ajutor Social, Piata “Sf. Ilie” etc. Asa cum s-a demonstrat ulterior, politica de cadre dusã de noi, în sensul neaganjãrilor cu iz politic, a fãcut ca structurarea personalului bugetar impusã de guvern sã nu infuenteze soarta celor aproximativ 90 de functionari publici. Aceste mãsuri, împreunã cu multe altele ca: receptia riguroasã a lucrãrilor de investitii si reparatii curente, refolosirea unor materiale cum ar fi: bãnci, cosuri de gunoi, garduri, stâlpi etc, au fãcut ca municipiul Bârlad sã se situeze printre primele din judet care au înteles sã diminueze în acest fel efectele crizei economice.
R: Ce ati realizat concret în 2010?
C.C.: – Desi bugetul alocat pentru investitii si reparatii pentru anul 2010, a fost unul de austeritate, am putut începe si finaliza unele lucrãri cum ar fi : 25 600 mp de plombãri asfaltice, 2500 mp de covoare asfaltice, 2000 mp pavaje din bolovani de râu, 95 000 de mp de reprofilare strãzi nemodernizate (din pãmânt), 5650 de mp de parcãri betonate si 3100 de mp de reparatii strãzi balastate. Zestrea edilitar gospodãreascã a municipiului Bârlad a fost îmbogãtitã prin achizitionarea “Casei Silvian” (Casa de Oaspeti – n.r.) în care începând cu 2011 va functiona Casa Cãsãtoriilor si Casa de Oaspeti a Bârladului. O altã realizare importantã si din punct de vedere cultural a fost reabilitarea “Casei Rosii”, acolo unde de la 15 ianuarie 2011 va functiona Centrul Cultural “Mihai Eminescu” si unde va fi expusã colectia legatã de viata si opera marelui nostru poet, donatie fãcutã cu generozitate de Fundatia “Dr. Constantin Teodorescu”. Considerãm totusi cã, principala realizare investitionalã din 2010 a fost construirea si finalizarea celor patru blocuri de locuinte sociale unde au fost mutate 106 familii, beneficiare a unor spatii civilizate de locuit. În acest fel, “zestrea” mostenitã de la cei patru primari dinaintea mea, numitã “Ghetou” a fost datã uitãrii. În locul fostului “Ghetou” urmeazã a se realiza o investitie privind modernizarea clãdirii si un parc. Cred cã locuitorii zonei meritã o asemenea investitie, pentru cât au rãbdat, asteptând mutarea celor din “Ghetou”.
R: Ce nu ati realizat si sperati sã o faceti? Vã rog sã punctati aici si ce înseamnã împrumutul de peste opt milioane de euro pe care Primãria vrea sã-l facã si de ce împrumut ? Cât este de necesar bârlãdenilor ?
C.C. :- Ceea ce era normal sã se întâmple în 2010, este fãrã îndoialã semnarea contractului de finantare pentru proiectul european «Modernizare strãzi în cartierele noi din Bârlad», de peste 16 milioane de euro. Încã din luna august s-a finalizat evaluarea acestui proiect si am asteptat sã semnãm din moment în moment. Se pare cã în prima sãptãmânã a anului 2011, vom afla data exactã a semnãrii contractului si începerea procedurilor de achizitie publicã a lucrãrilor. Despre împrumut pot sã vã rãspund cu un citat din Benjamin Franklin: “Creditul înseamnã bani”. Prin urmare, în momentul când nu ai bani, te împrumuti. Existã proiecte care asteaptã rezolvarea de mai multi ani, unele chiar de zeci de ani. Mã refer în primul rând la extinderea canalizãrii în cartierele Munteni si Podeni. Vãduvite de ani de zile de un amplu program de investitii, acestor cartiere le-a venit rândul, sã spunem, la civilizatie. Nici un program european nu ne oferã posibilitatea accesãrii de fonduri pentru acest tip de lucrãri. Singurele fonduri pentru canalizãri pot fi accesate pe axa 3.2.2. – Dezvoltare ruralã (si nu este cazul) si pe POS Mediu, dar pentru aceasta deja suntem parte într-un proiect legat de Operatorul unic de apã si pânã la finalizarea acestuia nu putem accesa alte fonduri. Finantãrile C.N.I. se adreseazã doar comunitãtilor sub 50 000 de locuitori – deci nici în aceastã directie nu putem merge. Nu comentãm cât de corectã este aceastã delimitare la 50 000 de locuitori, spunem doar cã sansele unor fonduri guvernamentale sau europene sunt mici sau chiar nule. Astfel, doar împrumutând bani vom putea satisface nevoile cetãtenilor din cele douã cartiere importante ale Bârladului. Cât despre Baia Comunalã am încercat sã o concesionãm, am încercat o colaborare cu DGASPC Vaslui, pentru realizarea unui complex de servicii sociale, am încercat promovarea unui proiect de colaborare transfrontalierã dar nimic n-a mers, concluzia certã fiind – nu se acordã finantare. Alãturi de baza sportivã si cinematograful “Victoria”, toate aceste proiecte sunt absolut necesare bârlãdenilor.
R: Credeti cã atitudinea politicã «rãzboinicã», ca sã mã exprim elegant, a deputatului Solomon a dãunat orasului ? Vã rog sã rãspundeti cu sinceritate…
C.C.:- Cu sigurantã cei de la putere îsi vor ascunde în permanentã incapacitatea lor politicã în spatele celor din opozitie. Important este totusi sã nu amestecãm planurile. Deputatii si senatorii reprezitã cetãtenii tãrii în Parlament. Acolo se fac legi, nu se construiesc scoli, grãdinite sau autostrãzi. Aceasta este treaba administratiei de la guvern, a consiliilor judetene si a primãriilor. Un parlamentar nu poate aduce bani într-un judet sau colegiu, pentru cã nu are instrumentele legale sã o facã. Proiectele cu finantare europeanã sau guvernamentalã sunt întocmite de administratiile locale si supuse unui proces de evaluare pe bazã de criterii si punctaje prevãzute în lege. În acest proces nu te poate ajuta nimeni, dar te poate încurca. Astfel, un parlamentar al puterii poate sã influenteze, la proiecte identice, acordarea unui bonus proiectelor colorate în culoarea guvernului. Vedem cã nu cei din opozitie fac rãu, ci ei semnaleazã rãutãtile guvernului. Cei de la PDL ar astepta ca deputatul Solomon sã tacã, sã facã un compromis cu ideile sale despre societate. Eu unul nu-l vãd pe Solomon închizând ochii la politica antisocialã a guvernului, trãdându-si astfel alegãtorii sãi, pentru a face pârtie unuia ca Dan Marian sau Pintilie. Dacã face bine sau rãu? Vom vedea la alegerile din 2012.
R: Care sunt proiectele pentru 2011, în afarã de cele legate de împumutul despre care ne-ati spus
C.C.:- Proiectele privind investitiile pentru anul 2011 sunt necesare, transformând municipiul Bârlad într-un adevãrat santier.În primul rând vor demara lucrãrile de asfaltare a strãzilor din cartierul Deal II, acestea beneficiind deja de canalizare menajerã si apã potabilã. Cel de al doilea proiect important este începerea lucrãrilor de extindere si modernizare a retelei de apã si canalizare, cu prioritate pe strãzile ce urmeazã a fi asfaltate. Se au în vedere lucrãrile de reablitare si modernizare a retelelor de apã si canalizare pe Bulevardul Epureanu si strada Gheorghe Iamandi. Totodatã vom demara lucrãrile investitiei “Canalizare menajerã si pluvialã” în cartierele Munteni si Podeni si lucrãrile de modernizare a Bãii Comunale si Cinematografului “Victoria”. Pentru ca un numãr cât mai mare de cetãteni ai municipiului sã beneficieze de apa provenitã din puturi de mare adâncime, au fost forate si puse în functiune nouã pompe aflate în apropierea celor opt locuri de joacã pentru copii nou construite. Toate aceste lucrãri vor face ca zestrea edilitar gospodãreascã a municipiului Bârlad sã se îmbogãteascã, astfel încât în cinci – sase ani, Bârladul sã aibã o infrastructurã modernã.
R: Care este starea bugetului local, acum când se mai si împrumutã orasul de câteva sute de miliarde de lei?
C.C.:- La sfârsitul acestui an, starea bugetului local se prezintã astfel: veniturile programate a se realiza în 2010 sunt cu 113 139 lei mai mari decât cele realizate în 2009. Veniturile realizate în 2010 pânã la data de 28 decembrie, sunt cu 8 107 918 lei mai mici decât cele programate a se realiza în acest an si cu 7 994 779 lei mai mici decât veniturile realizate în 2009. Principalele cauze care au condus la diminuarea veniturilor bugetului local pe acest an, fatã de anul trecut sunt: diminuarea sumelor defalcate din TVA pentru plata salariilor la învãtãmânt cu 4 000 000 lei, diminuarea cu 200 000 de lei a sumei pentru drumuri, diminuarea cu 1 000 000 de lei a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local, diminuarea sumelor defalcate din TVA pentru plata salariilor însotitorilor personali ai persoanelor cu handicap cu suma de 333 170 lei, diminuarea cu peste 1 000 000 de lei a sumelor încasate la buget din impozitul pe venit, fatã de sumele încasate din aceeasi sursã în anul 2009. Ca un lucru pozitiv trebuie sã mentionez faptul cã, în conditiile grele din acest an, gradul de colectare a impozitelor si taxelor de la populatie si agenti economici, a crescut, suma încasatã din aceastã sursã fiind cu peste 2 000 000 de lei mai mare ca în 2009. În concluzie, desi bugetul local a fost diminuat prin Hotãrâre de Guvern, cu peste 12%, programul de investitii si reparatii a fost realizat 100%.
R: Pregãtiti un alt manager pentru anul viitor la Spitalul de Urgentã “Elena Beldiman”?
C.C.:- La Spitalul de Urgentã “Elena Beldiman” din Bârlad a fost organizat anul acesta un concurs pentru functia de manager, la care nu s-a prezentat nimeni. De aceea va trebui sã-l reluãm probabil prin luna martie. Pânã atunci, medicul Viorel Petcu va rãmâne manager interimar. Desi ar fi fost normal sã continue, se pare cã vârsta ne aduce aminte cã e timpul sã ne retragem. Îi anunt deci, pe cei interesati sã se pregãteascã pentru concurs.
R: Ce vreti sã transmiteti bârlãdenilor la sfârsit de an?
C.C.:- Ceea ce îsi doresc toti: sãnãtate si sã dea Dumnezeu sã iesim odatã din criza în care suntem, pentru a putea sã ne redresãm atât economic cât si social. Doresc bârlãdenilor sã fie întelepti, sã aibã parte de tot binele din lume alãturi de familiile lor si traditionalul “La multi ani”! Un An Nou fericit la toatã lumea!
