DIN NOU FILME LA VASLUI… Timp de douã zile, duminicã si luni, resedinta judetului devine o gazdã primitoare pentru filmele tinerei generatii de regizori, în cadrul Zilelor Culturale ale Vasluiului. Regizorul vasluian Corneliu Porumboiu prezintã pentru iubitorii celei de-a sapte arte filmul “Comoara”, în timp ce regizorul Cristian Mungiu va prezenta filmul “Occident”. Tânãrul si talentatul Corneliu Porumboiu a lansat “Comoara” la Cannes 2015. “Comoara s-a dovedit o comoarã cannezã, pe gustul unui juriu international, cu un haz special si suficient de absurd cât sã aminteascã, subtil, cã autorul vine din tara lui Ionescu, devenit Ionesco”, spune criticul de film Irina-Margareta Nistor. Din distributie fac parte actorii Adrian Purcãrescu, Cristina Toma, Nicodim Toma, Toma Cuzin, ultimul actor fiind mai cunoscut pentru rolul “Firicel” din “Las fierbinti”. Povestea filmului este destul de interesantã. Costi lucreazã la primãrie si duce o viatã linistitã. Seara obisnuieste sã-i citeascã povesti fiului sãu de 6 ani. Preferata lor e Robin Hood. Într-o searã, un vecin îl roagã sã-i împrumute niste bani. E disperat, banca i-a scos apartamentul la vânzare. Costi ezitã, l-ar împrumuta pe vecin, dar asta i-ar periclita linistea, are si el credite la bancã. Îl refuzã. Vecinul revine. Îi spune cã în satul bunicilor sãi existã o legendã: se zice cã strãbunicul sãu ar fi îngropat o comoarã în curtea casei, înainte de venirea comunistilor la putere. În cazul în care Costi va plãti pe cineva cu un detector de metale si vor gãsi comoara, o vor împãrti jumãtate – jumãtate. Costi nu stã prea mult pe gânduri. De a doua zi cautã pe cineva cu un detector de metal… Juriul de la Cannes de anul trecut, prezidat de actrita Isabella Rossellini a acordat regizorului Corneliu Porumboiu, pentru filmul COMOARA, Premiul Un Certain Talent, în cadrul Sectiunii Un Certain Regard, “pentru umorul si inteligenta cu care ni se aratã complexitatea vietii”. Filmul va rula începând cu ora 18.00, la Casa de Culturã, duminicã, 14 august.
“Occident”, filmul care prezintã realitãtile românesti
Al doilea film românesc, care va rula pe 15 august, luni, tot de la ora 18.00, la Casa de Culturã, este un film regizat de Cristian Mungiu. “OCCIDENT” este un film românesc, care îi are în rolurile principale pe actorii Alexandru Papadopol, drept Luci, un bãiat de 29 de ani, si Anca Androne ca Sorina, sotia lui Luci. Filmul este o tragicomedie despre oameni care se mutã în Occident. “Occident” cuprinde trei istorii care, prin forta destinului, un destin care a sãdit ceva elemente comune acolo, ajung sã se intersecteze si, astfel, sã se completeze reciproc. Luci are 29 de ani, trãieste în Bucuresti si vrea sã îsi construiascã o viatã alãturi de Sorina. Doar cã relatia lor este deja tocitã de neajunsurile cotidiene – lipsa unei locuinte decente, lipsa unui orizont senin, dispute pe care le naste aceastã situatie. Pe fondul acestor greutãti, mirajul confortului material îsi face simtitã prezenta, iar bãtrânul Occident oferã solutii masculine care, în aceastã sferã, accentueazã ideea de compromis, pe care cei implicati în poveste o îmbrãtiseazã cu luciditate. Povestea Sorinei si a lui Luci e cea care strãbate scenariul de la un capãt la altul, fiind un fel de trunchi din care cresc celelalte ramuri cu sub-ramurile lor: povestea lui Nae Zigfrid (emigrant român, om de afaceri în Germania, trebuie sã aducã în tarã lucrurile de suflet ale lui Nicu, mort în accident de masinã, si sã i le dea prietenului sãu Luci, pe care Nicu nu îl mai cãutase de ani de zile, de la fuga din România; pentru a-l gãsi pe Luci, Nae apeleazã la Visoiu, colonel în politie, cunoscut de-al lui Nae din încercãrile sale nereusite de a pãrãsi tara) si povestea Mihaelei (o fatã pãrãsitã la cununie de un tip cam betiv si terorizatã de o mamã care nu doreste ca fiica ei sã rãmânã de mirarea lumii, nemãritatã adicã; Mihaela este colegã de serviciu cu Luci si este fiica lui Visoiu). Povestea lui Mungiu degajã o tristete înteleaptã: e vorba de lumea în care trãim, cu naivitatea sa usturãtoare (domnul binevoitor, sosit din tãrile de Jos, gata sã înfieze copii), cu imaginea sa învechitã despre societate (cãsãtoria cu orice pret) si, mai ales, cu pasiuni înãbusite în relatii conventionale, alegeri care devin sfâsietoare prin limpezimea cu care sunt privite în natura lor (de conventii) de cãtre cei care trebuie treptat sã se stingã. Cu împãcarea pe care o poate da întelegerea acestor întâmplãri si cu un umor cumpãtat, izvorât din usoara detasare pe care o aduce întelegerea, Mungiu se întoarce asupra acestor fapte si dã voie povestilor sã creascã de la sine, din detalii.
