Interviu cu Mihail Neamtu, initiatorul Miscãrii Noua Republicã
Rep: Cine este Mihail Neamtu?
M.N.: Membrul unei tinere generatii care vrea o politicã fãrã rãdãcini în Partidul Comunist, Securitate si haznaua tranzitiei. Apartin unei lumi pentru care dialogul între traditie si modernitate este firesc si necesar. Cred deopotrivã în valoarea inestimabilã a patrimoniului (deci, am reflexe conservatoare, mai ales când vorbesc unui public bucovinean, desfãtat de comori arhitecturale precum biserica Arbore sau mãnãstirea armeneascã Zamca din Suceava), sustinând simultan importanta tehnologizãrii, a competitiei libere, a comertului, a capitalismului virtuos. Cred mai mult în modelul Vitoriei Lipan din Baltagul decât în pasivitatea fatalistã a ciobãnasului din Miorita. În acelasi timp, îmi place biblioteca plinã de clasici mai mult decât orice mall, libertatea mai mult decât opulenta, riscul inteligent mai mult decât comportamentul stãbimii de tranzitie. M-ar bucura sã fiu recunoscut ca om viu, nu vreo mumie identificatã cu anumite functii.
Rep: Cum s-a nãscut Noua Republicã?
MN: Ideea este veche si nu are o paternitate anume. Realitatea concretã a miscãrii Noua Republicã pleacã de la rostogolirea pe internet a unui manifest care se încheia astfel: „România are nevoie de o constructie politicã în care noul si vechiul sunt aduse laolaltã: întelepciunea traditiei (care ne învatã pretul libertãtii) dialogând cu inteligenta modernitãtii (care ne-a scos din subdezvoltare). Ca oameni, murim singuri si ne salvãm împreunã. Ca natiune, dãinuim numai rãspunzând curajos provocãrilor istoriei. Europa trece printr-o crizã economicã, moralã si institutionalã fãrã precedent. România meritã lideri capabili sã depãseascã nivelul parohial al unor discutii despre supravietuire. România de mâine are nevoie de valori, institutii si caractere. Totul începe cu oamenii de calitate. Sã ne miscãm, sã-i cãutãm si sã-i sprijinim”. În câteva zile, mii de oameni au aderat la acest manifest. La doar douã luni, simpatizantii Noua Republicã au creat peste 20 de filiale, de la Timisoara, Arad sau Iasi pânã la Cluj, Constanta, Ploiesti, Brasov, Sibiu sau Pitesti; totul, în conditii de iarnã si relativ boicot mediatic. Motivul pentru care Noua Republicã prinde la oameni este foarte simplu: vrea o refondare a politicului, plecând de la recunoasterea unor valori. Trebuie sã redescoperim decenta, munca, buna-cuviintã. Nu poti reforma Statul pozând, ca Ministru, într-un latex porno (si nici elogiind asemenea comportamente din postura unui om de dreapta).
Rep: Ce fel de oameni compun structurile Noua Republicã?
M.N.: Grupãm oameni de toate vârstele si din toate profesiile, dar nota dominantã sunt tinerii între 30 si 45 de ani. Evident, junetea spiritului înseamnã sã privesti viitorul în fatã, deci, avem si pensionari vigurosi si dedicati… Meseriile liberale sunt foarte bine reprezentate: avocati, medici, ingineri IT & comunicatii, dascãli, cercetãtori, dar si ospãtari sau apicultori. La conferintele Noua Republicã au participat si specialisti de prim rang, cum ar fi universitarii Adrian Papahagi sau Radu Preda, dar si Gabriel Biris (avocat specializat în fiscalitate), Mihnea Vasilache (economist) sau Radu Cujbã (expert în PR si publicitate). Prospetimea ideilor, integritatea eticã si profesionalismul: iatã secretul nostru. Inutil sã spun cã nu primim fosti colaboratori ai Securitãtii sau fosti nomenclaturisti ai PCR.
Rep: Care sunt reactiile românilor din strãinãtate?
M.N.: Excelente. Avem sustinãtori în Texas, Canada, Germania sau Marea Britanie. Unii sunt foarte generosi donatori – fapt esential, pentru cã nu avem alt sprijin decât buzunarul românilor patrioti. Diaspora ne ajutã si prin expertiza unor specialisti (cum ar fi Bogdan Popa sau Dragos Radu, de la Londra). Diaspora româneascã dispune de resurse de inteligentã uriase de care partidele actuale s-au dispensat cu usurintã. Existã români pregãtiti la cele mai bune universitãti din lume si cu o experientã profesionalã bogatã în companii internationale de top. Noua Republicã îsi propune sã-i reintegreze pe cei mai buni români în circuitul de idei care conteazã cu adevãrat.
Rep: Ce procent îsi propune Noua Republicã sã obtinã la alegerile din 2012? Care este profilul alegãtorului pe care mizati?
MN: Noua Republicã vrea sã încline cãtre centru-dreapta balanta puterii. Stânga nu are solutii, iar actuala coalitie guvernamentalã e subminatã de incompetentã sau coruptie. Când milioanele de români vor afla despre noutatea radicalã a ofertei Noua Republicã, surprizele se vor tine în lant. E inutil sã vorbim acum despre procente: stim doar cã peste 50% din români refuzã actuala ofertã a partidelor politice. E grav pentru o democratie. Nevoia înnoirii reale (nu cu partide-mutant precum PP-DD) se impunea de ani buni. Noua Republicã este un proiect pentru 2012, 2022, 2042. Vast program, veti spune! Da, însã valorile dreptei se bucurã de simpatia unui electorat urban dinamic, constient de falimentul Statului social. Mizãm pe votul din marile orase si contãm pe inteligenta simpatizantilor PNL care nu vor accepta alianta lui Crin Antonescu cu turnãtori precum Dan Voiculescu sau marionete gen Victor Ponta. Peste 30% din votantii de dreapta nu au o optiune fermã pentru alegerile din 2012. Noua Republicã se adreseazã prioritar acestui public, dar mai ales tuturor celor care stiu cã retelele transpartinice de furt si evaziune fiscalã amenintã interesul national.
Rep: Cum vã raportati la celelalte partide politice? Cu cine veti colabora în Parlament?
MN: Mã intereseazã mai mult cum se raporteazã ele la Noua Republicã. Deocamdatã, Ion Iliescu si Adrian Nãstase ne-au rezervat niste insulte, asa cum pedelisti de marcã ne-au socotit demni de povestea fratilor Grimm. Ce observãm, deocamdatã: PDL si UNPR se iubesc tot mai mult, rivalizând cuplul PNL-PSD. Centru-dreapta vrea sã se dizolve cu orice pret în pasta socialistã (o substantã toxicã, investigatã de chimistii de la DNA). UDMR blocheazã orice reformã importantã (de la schimbarea Constitutiei la reforma administrativã). Toate partidele parlamentare se trag din trunchiul comun al trandafirului fesenist. Existã oameni respectabili, desigur. Sever Voinescu e un comunicator talentat si un atlantist convins, asa cum Adriana Sãftoiu reprezintã o sensibilitate liberalã. Noua Republicã a apãrut însã pentru cã refuzã ideologia compromisului si a acomodãrilor facile. Pânã la aparitia noastrã, electoratul a avut de ales doar între o stânga iresponsabilã si o dreapta coruptã. Vedem doar partide dominate de baroni si retele clientelare (pe care intelectuali altminteri respectabili, dependenti de slujbe la Stat, se fac cã nu le vãd). Noua Republicã va colabora cu fortele responsabile care doresc reforma Statului si care sprijinã mediul de afaceri. Refuzãm categoric anexarea sau deturnarea acestui proiect de cãtre structuri sau personalitãti compromise.
Rep: Dar fatã de Traian Bãsescu?
MN: Traian Bãsescu nu este un competitor politic pentru Noua Republicã. Șeful statului a anuntat în mai multe rânduri cã se va retrage din viata politicã la finalul acestui mandat. Dacã Traian Bãsescu reprezintã trecutul, Noua Republicã priveste spre viitor. Eu, personal, am sustinut si am apreciat agenda reformistã a sefului statului – de la Codul Muncii pânã la sustinerea lui Daniel Morar la sefia DNA. Deplâng însã atacul la adresa procurorilor anticoruptie, în conditiile în care rapoartele de monitorizare ale Mecanismului de Cooperare si Verificare ne criticã în continuare. Pozitionarea noastrã este principialã si preferãm sã judecãm politicile presedintelui si mai putin persoana lui privatã.
Rep: Ne puteti enumera mai multe reforme punctuale pe care le sustineti?
MN: Cerem limitarea mandatelor de primari si presedinti de Consilii judetene si reducerea imunitãtilor. Sustinem adoptarea unor prevederi de limitare a deficitului bugetar si a datoriei publice. Apreciem ca imperativã si urgentã privatizarea unitãtilor economice de stat care reprezintã gãuri negre pentru bugetul public. Considerãm necesarã cresterea puterii cetãteanului la nivelul democratiei locale si întãrirea deciziei executive la centru. Sustinem rãspunderea magistratilor în fata legii, confiscarea averilor nejustificate, finantarea transparentã a partidelor si pierderea mandatului pentru alesii care îsi schimbã culoarea politicã. Credem cã procesul de reformã a Statului ar trebui sã culmineze cu o nouã Constitutie pentru românii de pretutindeni.
Rep: Existã în Noua Republicã oameni capabili sã îsi asume guvernarea?
MN: Noua Republicã este o colectie de CV-uri impresionante. Pe lângã prietenii evocati mai sus, echipa Noua Republicã se bazeazã pe munca zilnicã a unor oameni precum Mihnea Vasilache (MBA la Harvard si economist cu peste 15 ani de experientã la Londra), Caius Râpeanu (MBA la Columbia University si specialist în piata de capital), Valeriu Todirascu (economist, specializat în piata de produse medicale), Cristian Soimaru (jurist), Ștefan Vlaston (specialist în probleme educationale), Nicolae Burchel (avocat cu mare experientã în cazuistica proprietãtii intelectuale), Daniel Scarlat (om de afaceri si fost director la „Domo”), Ștefan Bârgãoanu (inginer IT), Cristi Corobanã (specialist în tehnologie si comunicare), Augustin Ofiteru (biolog, post-doctorand si specialist în probleme de energie), Daniel Arfire (tânãr om politic), Sorin Tunaru (cercetãtor la Heidelberg), Andrei Vãcaru, Gabriel Cãrbunaru, Bogdan Damian sau Cazimir Țino (tineri oameni de afaceri), Cãtãlin Cozma (arhitect), etc. Am nedreptãtit multi oameni punând capãt acestei liste, pentru cã vorbim despre zeci si zeci de minti educate si inimi silitoare. Noua Republicã are si sustinerea discretã a unor personalitãti publice, cu contributii dintre cele mai benefice la evolutia României post-decembriste. Închei spunând cã Noua Republicã este capabilã sã furnizeze oricând un cabinet cu mult peste nivelul guvernelor care au condus România în ultimii 22 de ani.
“Îmbogãtitii tranzitiei se ascund de bratul lung al Legii”
Rep: De ce mai vorbim despre reformã la 22 de ani de la Revolutie? Cum vede Noua Republicã rolul statului?
MN: Definitorie pentru statul post-comunist a fost continuitatea institutionalã si de la nivelul elitelor. Republicii Socialiste a lui Gheorghe Gheorghiu Dej si Nicolae Ceausescu i-a urmat Constitutia anti-europeanã a lui Antonie Iorgovan si Ion Iliescu. Liderii post-decembristi emanati din esaloanele secunde ale Partidului Comunist au patronat tranzitia româneascã în beneficiul unei categorii privilegiate. Îmbogãtitii tranzitiei, în majoritatea lor fosti nomenclaturisti si colaboratori ai Securitãtii, s-au ascuns de bratul lung al Justitiei în spatele imunitãtilor dobândite prin intermediul noului sistem politic. Restul populatiei a rãmas captivã unui stat de extractie socialistã, care a sugrumat initiativa privatã si a provocat dependenta maselor de sistemul de asistentã socialã. Noua Republicã sustine nevoia identificãrii unei noi paradigme de functionare a statului plecând de la interesul cetãtenesc. Un factor cheie în viziunea noastrã asupra procesului de reformã este reprezentat de relansarea conceptului de cetãtenie activã. Poporul român si-a redobândit suveranitatea la Revolutie si se poate folosi de pârghiile constitutionale de care dispune pentru a produce schimbarea pe care si-o doreste. Statul ideal în viziunea Noua Republicã este puternic, dar suplu, capabil sã aplice legea, dar redus ca dimensiuni, verificat de cetãtean, dar imun la agresiunea interlopã. Reorganizarea administrativ-teritorialã reprezintã în opinia noastrã un capitol major în procesul de reformã a statului. Principiul subsidiaritãtii si respectul pentru nevoile comunitãtii locale sunt esentiale pentru evitarea centralismului risipitor. De asemenea, reducerea numãrului de unitãti administrative ar duce la o diminuare a cheltuielilor statului si ar încuraja dislocarea retelei clientelare a baronilor locali.
Campanie de strângere de semnãturi
Rep: Când va apãrea partidul Noua Republicã?
MN: Noua Republicã a demarat campania pentru strângerea de semnãturi printr-o actiune de Ziua Nationalã la Arcul de Triumf. În acest moment, simpatizantii nostri din toatã tara colecteazã semnãturi pentru înscrierea ca partid. Lansarea formatiunii ar putea avea loc în luna aprilie în cadrul unui Congres National.
