Patru copii din Vrancea sint cautati de politisti de mai bine de 10 ani u au plecat de la domiciliu in anii ’90 si nu se mai stie nimic de viata lor u trecerea anilor le ingreuneaza si mai mult munca politistilor din cadrul Compartimentului Urmariri u cei mai multi dintre parinti “uita” ca trebuie sa fie responsabili si in momentul disparitiei nu fac altceva decit sa sesizeze autoritatile
Si-au petrecut copilaria printre straini si s-au facut pierduti in lume! Daca 1 iunie, Ziua Internationala a Copilului, ar trebui sa insemne cadouri, zimbete si imbratisari din partea parintilor, pentru patru copii din Vrancea toate acestea au disparut dupa fuga lor de acasa. Copiii “fantoma”, pentru ca nimeni nu mai stie nimic de ei de mai bine de 10 ani, au devenit adulti departe de cei ce ar fi trebuit sa ii serbeze si sa ii cadoriseasca de 1 iunie. Georgica, Costel, Florin si Constantin sint copiii deveniti adulti, daca au reusit sa supravietuiasca greutatilor vietii de unii singuri, ale caror nume figureaza in dosarele Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Vrancea ca persoane disparute. Georgica Apostu, Costel Mitrea, Florin Crincu si Constantin Postolache sint cei mai cautati copii disparuti, desigur cind vorbim de anul in care s-au facut nevazuti. De ani de zile, parintii nu mai stiu nimic de ei, unde sint, cum s-au descurcat in viata si nici cum mai arata. Au disparut fara urma si sint cautati de oamenii legii chiar din anii ’90, cind membrii familiei au sesizat autoritatile asupra disparitiei lor. Numai o minune ar face ca acesti copii, deveniti intre timp adulti, sa revina in sinul familiei pentru ca timpul sigur nu a stat in loc pentru ei si problemele vietii si-au lasat amprenta pe chipul lor. Trecerea anilor le ingreuneaza si mai mult munca politistilor din Compartimentul Urmariri, din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale. “Pentru toti minorii fizionomia se modifica mai repede decit la persoanele adulte. Dupa virsta de 12,13,14 ani se modifica mult si sint foarte greu de recunoscut. Chiar am avut un caz, solutionat de citeva luni, cu o fetita gasita dupa 21 de ani. Ne-am confruntat cu dificultatea ca neavind fotografie a fetei din momentul disparitiei, la o distanta de multi ani dupa disparitie, cind le-am solicitat parintilor sa facem un portret robot nu au putut furniza nici un fel de detaliu pentru ca nu isi mai aminteau”, a mentionat comisarul Daniel Popescu, seful Compartimentului Urmariri.
Portretul robot, o sansa in plus pentru gasirea disparutilor
Odata cu trecerea anilor, speranta scade atit pentru parinti, cit si pentru oamenii legii. Nimeni nu stie ce s-a intimplat cu acesti copii, deveniti adulti, dar isi pot imagina cum arata cu ajutorul tehnologiei si a unei fotografii mai vechi. “In cazul Florin Crincu, parintilor le-a fost prezentata o fotografie a unui baiat care a spus ca se numeste Florin Crincu si care a dat niste detalii care ne face sa credem ca intr-adevar el este, dar parintii nu au fost foarte siguri. Au spus ca seamana dar nu pot spune cu certitudine ca este el pentru ca distanta este foarte mare din momentul disparitiei pina cind a fost gasit. Sint anumite puncte de pe figura umana care ramin imuabile ca si proportii, ca asezare si este in avantajul nostru pentru ca exista tehnici computerizate si practice de imbatrinire a fizionomiei, ori imbatrinire digitala, ori pe cale plastica. Procedeul este foarte greoi, nu se realizeaza instantaneu, in citeva minute, poate dura si citeva zile. Cu toate acestea, fizionomia creata este undeva aproape de cea reala”, arata comisarul Daniel Popescu. Cert este ca timpul conteaza si cu cit se sesizeaza disparitia mai repede, cu atit sansele de reusita sint mai mari. “La orice disparitie, cu cit trece timpul de la momentul disparitiei, sansele scad. Si cu cit sesizarea facuta de apartinatori, familie, este mai indepartata de data efectiva a disparitiei, sansele scad. Dispar urme, daca persoana a fost victima unei infractiuni, dispar anumite date care sint stocate pe o perioada scurta de timp si investigatiile sint ingreunate. Totusi, sansele ramin daca persoana ramine in viata. Ea trebuie sa desfasoare o activitate si sa aiba la un moment dat contact cu autoritatile”, mai spune Popescu.
Copiii disparuti, o responsabilitate pasata pe umerii politistilor
Tot mai multi copii fug de acasa. Chiar daca abia au terminat opt clase sau nici macar pe acelea, din ce in ce mai multi minori din judetul nostru prefera sa vagabondeze sau sa plece in lume cu marile iubiri spre disperarea parintilor. In evidentele Politiei se mai afla si trei copii disparuti de acasa in ultimii ani, ultimele luni. Gheorghita Cantea din Paulesti a plecat de acasa la 14 ani, in luna mai 2008, iar Tuta Dulgheru din Gologanu, de 17 ani, a fugit de acasa cu un prieten din Brosteni, in 2010. Aceasta a fost gasita in Italia si in acest moment se afla internata intr-un centru de minori din Peninsula. Si Eudochia Stinga, de 13 ani, din satul Mahriu, comuna Poiana Cristei le da de furca politistilor. A fugit de acasa de trei ori pentru a se muta cu iubitul ei dintr-un sat vecin si de fiecare data a fost gasita si predata familiei. Cu toate acestea, pe 3 aprilie 2011 aceasta a fugit din nou in lume. Oamenii legii, care au sarcina de a-i cauta pe cei mai mici dintre fugari, spun ca parintii sint cei mai in masura sa isi protejeze proprii copii. Cu toate acestea, cei mai multi dintre parinti “uita” ca trebuie sa fie responsabili si in momentul disparitiei nu fac altceva decit sa sesizeze autoritatile, fara sa se implice mai mult in cautarea copiilor disparuti. “Din nefericire, la foarte multe disparitii parintii nu mai coopereaza cu Politia. Ei se multumesc sa depuna sesizarea si eventual dupa ceva timp sa-si aduca aminte si sa intrebe Politia «Ati mai aflat ceva?». Dar ca sa coopereze si sa ofere un sprijin activ si real, sint rare cazurile. Lor le este rusine, jena sa-si recunoasca propriul esec in educatie si atunci transfera responsabilitatea pe umerii Politiei”, a precizat comisarul Daniel Popescu. In urmatoarele rinduri va vom prezenta in ce conditii au disparut fara urma cei patru copii, deveniti intre timp adulti:
Georgica Apostu, din Jitia, a disparut de acasa in aprilie 1992. Avea 17 ani si ultima data a fost vazut la Otopeni de un prieten ce l-a condus la un avion cu destinatia Malta. Si-a mai facut simtita prezenta in Ungaria, iar familia a mai primit scrisori de la acesta in momentul in care se afla prin Germania, dar acum nu se mai stie nimic despre viata sa. Baiatul ar trebui sa aiba acum 36 de ani.
Costel Mitrea, din Andreiasu de Jos, a disparut in septembrie 1993 la virsta de 6 ani. Acesta a profitat de faptul ca mama sa lipsea de acasa si s-a urcat intr-un autobuz care circula pe traseul Andreiasu – Focsani, iar ultima data a fost vazut in autogara Focsani. Baiatul, care suferea de un handicap, ar trebui sa aiba acum 24 de ani.
Florin Crincu, din Fitionesti, a disparut in noiembrie 1998 la virsta de 13 ani. A fugit de acasa, dar a mai trimis scrisori familiei. In 2005 se pare ca baiatul a plecat in Italia la cersit. Acum ar trebui sa aiba 26 ani.
Constantin Postolache, din Cimpineanca, a disparut de acasa in iulie 2003 cind avea 15 ani. Desi copilul era bolnav si suferea de un handicap, parintii au sesizat disparitia acestuia aproape la un an. Baiatul ar trebui sa aiba acum 23 ani.
