Ziua de 8 noiembrie ne prilejuieste în fiecare an sãrbãtorirea întregului Sobor al Îngerilor, dar mai ales a cãpeteniilor îngerilor Treimii , Arhanghelii Mihail si Gavriil. Peste 1 300 000 de români își aniverseazã astãzi ziua onomasticã.
Cea mai importantã sãrbãtoare a începutului de Brumar este Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, din 8 noiembrie, numitã în Calendarul Popular „Arhanghelii”. În satele românesti, sãrbãtoarea tine trei zile, de pe 8 pânã pe 10 noiembrie. Prima zi este „Capul Arhanghelului”, a doua – „Mijlocul” si a treia – „Coada Arhanghelului”. Se spune cã cine va lucra în acest interval sacru de timp va muri în chinuri grozave. Femeile împart de pomanã, aprind lumânãri, împlinesc rânduiala cuvenitã Mosilor de Arhangheli. Este perioada în care se aduc rugãciuni si ofrande celor morti în conditii violente, pentru cã tot acum „a fost omorâtã” si vara. În aceste zile finii aduc daruri nasilor. Acest lucru nu este deloc întâmplãtor, întrucât cele douã lumânãri tinute de nasi la cununie sunt simbolurile Arhanghelilor Mihail si Gavriil. În imaginarul popular, Arhanghelul Gavriil este cunoscut drept vestitorul Nasterii Mântuitorului Iisus si – împreunã cu Sf. Haralambie – stãpânitor peste ciumã. În schimb, Arhanghelul Mihail este cel care vegheazã la cãpãtâiul bolnavului, iar când acesta moare, îi conduce sufletul în Lumea Cealaltã. Tãranii spun cã tin sãrbãtoarea ca sã aibã o moarte usoarã, iar drumul sufletului lor sã fie cel al Raiului. Peste 1.321.845 de români, dintre care 586.395 femei si 735.450 bãrbati, îsi aniverseazã astãzi onomastica de Sãrbãtoarea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Potrivit evidentelor statistice, majoritatea femeilor, respectiv 353.599, poartã numele de Mihaela, iar alte 222.499 – Gabriela. Dintre bãrbati, 362.891 poartã numele de Mihai, iar 244.595 – Gabriel.
Arhanghelul Mihail
Arhanghelul Mihail este vãzut drept un sfânt rãz¬boinic, aflat încã de la începuturi în luptã cu necuratul, adicã din ziua în care unii îngeri au cãzut din rai si, pe loc, s-au transformat în diavoli. Lupta lui va dãinui pânã la sfârsitul lumii, când va suna din trâmbitã iar mortii vor iesi din morminte. Pânã atunci, are grijã ca diavolii sã nu fure sufletul omului, atunci când îi iese din trup, si tot el este res¬ponsabil sã pãzeascã Luna si Soarele, în caz de eclipsã. Se spune cã Sfântul Mihail stã în ceruri numai de Vinerea Mare si de Paste, restul anului fiind mai tot timpul plecat cu treburi pe pãmânt. În Transilvania i se spune Sânmihai si se vorbeste cã a fost un om ca toti oamenii, cã s-a îndrãgostit de o fatã frumoasã pe nume Stãncuta, iar aceasta, dupã ce a luat-o de nevastã, s-a transformat într-o femeie rea, care i-a fãcut viata amarã. Pentru cã Mihail a dat dovadã de multã rãbdare si întelepciune, Dumnezeu l-a fãcut sfânt. Oamenii stiu cã, începând cu ziua lui, Sfântul Mihail începe sã slobozeascã gerul si zãpezile putin câte putin, cu toate cã nevastã-sa ar vrea ca iarna sã vinã dintr-o datã, iar oamenii, nepregãtiti, sã înghete de frig. În unele zone, acestei sãrbãtori i se spune „Vara Arhanghelilor”, pentru cã mai întotdeauna aduce zile însorite. Tãranii îsi iau astfel rãmas bun de la anotimpul cãlduros si capãtã nãdejde pentru iesirea cu bine din iarnã.
Arhanghelul Gavril
Numele arhanghelului Gavriil se traduce prin sintagma „Dumnezeu este puterea mea” sau „Apãrãtorul meu este Dumnezeu” si este considerat mesagerul vestilor bune. Traditia crestinã spune cã el a vestit nasterea Fecioarei Maria, apoi tot el îi apare în vis de Bunavestire, aducându-i vestea Întrupãrii Mântuitorului. Arhanghelul Gavriil este îngerul cu vesminte albe, care a rãsturnat piatra de pe usa Sfântului Mormânt, fiind martor al Învierii Domnului. De aceea, Arhanghelul Gavriil este zugrãvit în icoane ca purtãtor al unui semn divin – crinul alb.
Chipul si numele
În biserica ortodoxã, chipurile celor doi Arhangheli sunt zugrãvite pe usile altarelor bise¬ricesti, cel al Sfântului Mihail pe usa dinspre nord, iar cel al Sfântului Gavriil (Gabriel) pe cea dinspre sud. Amândoi sunt considerati sfinti protectori ai bisericii. Arhanghelul Mihail, dupã încercarea la care au fost supusi toti îngerii înainte de Facerea Lumii, a rãmas credincios lui Dumnezeu, fiind rânduit cãpetenie peste ostile ceresti. În ebraicã, numele lui înseamnã „Cine este ca Dumnezeu” sau „Pu¬terea lui Dumnezeu”. Sf. Mihail apare în iconografie cu uniformã de soldat, tinând în mânã sabia de foc cu care apãrã legea lui Dumnezeu si biruie puterea rãului.
