Neajunsurile de zi cu zi îi împing pe vrânceni să-şi amaneteze chiar şi verighetele pentru câteva sute de lei. Banii câştigaţi nu îi scot din sărăcie. De cele mai multe ori, oamenii nu mai trec pe la casele de amanet pentru a-şi recupera bunurile.
Ratele la bănci, restanţele la plata întreţinerii, sărăcia şi pierderea locului de muncă reprezintă principalele motive pentru care tot mai mulţi cetăţeni încep să-şi amaneteze bijuteriile şi obiectele de va-loare din casă.
Din păcate, nu mulţi dintre cei care trec pragul caselor de amanet reuşesc să îşi mai recupereze bunurile. După cum spun angajaţii caselor de amanet, sunt şi persoane care îşi amanetează bijuteriile, le recuperează şi apoi revin cu aceleaşi bijuterii. „Sunt persoane care vin să-şi amaneteze bijuteriile. Nu ducem lipsă. Unii şi le recuperează, alţii nu. Depinde de cum au bani. Aduc inele, lănţişoare, cercei, brăţări şi chiar şi verighete. Înainte veneau pe la noi mai mult cei tineri, acum, de ceva vreme şi bătrânii trec pe aici destul de des.
Sunt persoane care îşi amanetează ceva, le iau înapoi şi la scurtă vreme vin înapoi cu aceleaşi obiecte. De obicei, cu banii pe care îi câştigă de aici achită o altă datorie. În perioada Cră-ciunului am fost mai aglo-meraţi. Dacă vin în timp util îşi iau bijuteriile dacă nu, nu. Oricum, dacă depăşesc perioada, atunci trebuie să plătească“, a precizat Elena, angajata unei case de amanet din Focşani. Oamenii se plâng că recurg la acest gest pentru că nu au bani, că se află în situaţii disperate, cum ar fi datoriile.
Din păcate, nu toţi cei care amanetează bijuterii se întorc să le recupereze, probabil tot din cauza lipsei banilor. „Am adus bijuterii în valoare de 350 lei. Nu e mare lucru dar mai rezolv câte o problemă urgentă. Am amanetat chiar şi verighetele, cred că de trei ori. Prima dată a fost mai greu şi aveam o piatră pe suflet. Mă gândeam că am ajuns să amanetez şi simbolul căsătoriei mele pentru o bucată de pâine. Nu am ce să fac.
Când aveam bani îmi cumpăram, iar acum când nu mai am le amanetez. Sunt şomeră de ceva timp şi nu mai fac faţă. Până acum le-am recuperat mereu, nu ştiu ce voi mai face de acum încolo. Numai din salariul soţului este cam greu să le faci pe toate. Am ajuns să trăim vremuri grele şi tare mă tem să nu fie şi mai greu ca până acum. Aşa am ajuns. Cred că o să trebuiască să ne vindem şi hainele de pe noi ca să avem ce pune pe masă“, a spus Mărioara.
Pensionarii, în rândul clienţilor
După cum ne-a mai spus angajata casei de amanet, în ultima perioadă tot mai mulţi pensionari le trec pragul. Bijuterii vechi, unele dintre ele moştenite de la părinţi, pensionarii le dau pentru câţiva bănuţi ca să-şi poată lua medicamente. „În ultima vreme ne-au trecut pragul şi mulţi pensionari. Le cam tremura mâna doamnelor când le puneam să semneze, dar nu au renunţat. Cele mai multe dintre ele vin să şi le recupereze, apoi le aduc iar şi tot aşa. De fiecare dată îmi spuneau că fac asta pentru că nu au cu ce îşi lua medicamente“, a adăugat angajata casei de amanet. De la verighete din aur galben sau alb la lănţişoare personalizate, vrâncenii sunt dispuşi să renunţe, o perioadă, la propriile amintiri ca să poată face faţă cheltuielilor lunare, dar şi pentru a avea bani ca să cumpere câte ceva să poată pune pe masă.
monitorulvn.ro
