Un vrâncean a fost infestat cu virusul West Nile. El se află sub tratament şi observaţie medicală la Institutul Matei Balş din Bucureşti. Înainte de a fi internat, focşăneanul, în vârstă de 58 de ani, a acuzat stări febrile, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de comă, tremurături, convulsii, vedere slabă. Bărbatul este pescar şi în urmă cu o săptămână a fost la pescuit pe Dunăre, în judeţul Galaţi. Cei mai expuşi la infectarea cu virus sunt bătrânii. Medicii sunt în alertă şi spun că vor acorda atenţie deosebită tuturor persoanelor care acuză simptome specifice acestei boli.
Un focşănean în vârstă de 58 de ani a fost infestat cu virusul West Nile şi se află sub tratament şi observaţie me-dicală la Institutul Matei Balş din Bucureşti. Înainte de a fi internat, bărbatul a acuzat stări febrile, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de comă, tremurături, convulsii, vedere slabă.
Bărbatul este pescar şi în urmă cu o săptămână a mers în judeţul Galaţi, la pescuit pe Dunăre. Se bănuieşte că acolo a fost infestat cu virusul West Nile.
Focşăneanul nu a fost internat în niciun spital din Vrancea. „Bărbatul nu a trecut prin niciun spital din Vrancea, s-a dus direct la Institutul Matei Balş din capitală. Se pare că are o fată, care e medic acolo. Din câte am înţeles, bărbatul este pescar înrăit şi a fost înţepat de ţânţari în timp ce se afla la pescuit în judeţul Galaţi. Confirmarea prezenţei virusului în organismul bărbatului a venit, prin fax, de la Institutul Cantacuzino. Pentru că virusul se transmite doar de la ţânţari la om, nu şi de la om la om, nu se va institui nicio comisie la nivelul DSP Vrancea, nu avem ce analiza“, a declarat Marina Maiorov, medic epidemiolog în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Vrancea. Medicii sunt în alertă şi spun că vor acorda atenţie deosebită tuturor persoanelor care acuză simptome specifice acestei boli.
Bătrânii, cei mai expuşi
Infectarea cu virusul West Nile se produce prin înţepătura de ţânţar şi nu se transmite de la om la om. În 1996, ţara noastră a avut de înfruntat prima epidemie cu virusul West Nile. Atunci au fost semnalate aproape 300 de cazuri de îmbolnăviri ale sistemului nervos central.
Virusul West Nile face parte din familia Flavivirida şi se înscrie în acelaşi grup filogenetic al flavivirusurilor cu virusurile encefalitei, un complex de virusuri care se găseşte atât în regiunile tropicale, cât şi în cele temperate. Virusul afectează în primul rând păsările, dar poate infecta şi oamenii, caii, câinii, liliecii, maimuţele, veveriţele sau şoarecii de casă. La om, virusul se transmite prin înţepătura unei specii de ţânţar. În 90% dintre cazuri, infecţiile cu virusul West Nile la oameni sunt asimptomatice.
***
Manifestările care apar în urma infectării cu virusul West Nile sunt de trei tipuri, deşi în cele mai multe dintre cazuri simptomele lipsesc. În 20% dintre cazuri manifestările sunt uşoare, apar între 2 şi 8 zile de la infectare şi constau în febră uşoară, cefalee (dureri de cap), frisoane, transpiraţie excesivă, stări de slăbiciune, dificultăţi la înghiţire şi dureri articulare. Al treilea caz este cel mai grav şi constă în encefalită sau meningită cauzate de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui (membrana care “îmbracă” creierul) şi a lichidului cefalorahidian.
Simptomele predominante sunt: febra, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de me-morie, dureri articulare sau musculare, gât înţepenit, dezo-rientare, comă, tremurături, convulsii, vedere slabă, amorţeală a degetelor, paralizie. Aceste simptome pot să apară între 3 şi 14 zile de la înţepătura infectantă a ţânţarului. Diagnosticul de meningită sau encefalită provocate de virusul West Nile se poate stabili în urma unei puncţii lombare. În urma tratamentului, simptomele pot să dispară în 7-10 zile, deşi starea de oboseală poate persista mai multe săptămâni. Până în prezent, nu a fost produs un vaccin sau un tratament specific în cazul infectării cu virusul West Nile. Cei mai expuşi la infectarea cu virus sunt bătrânii.
Pentru a preveni infectarea cu virusul West Nile, trebuie să ţinem cont de următoarele măsuri de precauţie: evitarea expunerii la ţânţari purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; utilizarea de substanţe chimice care alungă ţânţarii; împiedicarea pătrunderii ţânţarilor în casă prin instalarea de plase la geamuri; desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, din subsolul clădirilor şi îndepărtarea recipientelor cu apă stătută; efectuarea dezinsecţiei în zonele locuite.
monitorulvn.ro
