Autoritatile locale din Vrancea nu se pot autofinanta din veniturile pe care le incaseaza, care sint mult mai mici decit banii primiti de la bugetul central u potrivit datelor Directiei de Finante, veniturile proprii s-au ridicat anul trecut abia la 27,4% din bugetul total al unitatilor administrativ teritoriale u cea mai mare importanta sursa de finantare pentru cheltuielile publice o reprezinta incasarile din TVA u statul incaseaza anual de la firmele din Vrancea mai putin de jumatate din banii pe care ii dau autoritatilor locale pentru a functiona
Daca Vrancea ar fi un agent economic, atunci in dreptul sau ar trebui sa scrie mare faliment. De ce? Pentru ca autoritatile publice locale nu au suficiente resurse financiare pentru a rezista pe cont propriu si depind de fondurile care sint alocate de la bugetul central. In aceasta situatie nu s-a ajuns insa doar din cauza administratiilor locale, ci in primul rind ca urmare a politicilor duse de conducerea judetului si a tarii. Datele pe 2010 si pe primele cinci luni din acest an vorbesc de la sine. Astfel, anul trecut cele 73 de primarii din Vrancea, plus Consiliul Judetean, au avut venituri totale de 705,9 milioane lei. Din acesta suma, nu mai putin de 510,2 milioane lei au fost finantari de la buget, reprezentind sume defalcate din TVA, subventii de la bugetul de stat, subventii de la alte administratii, sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor la nivelul unitatilor administrativ teritoriale. Practic, doar 27,4% din fondurile administratiei locale au provenit din resurse proprii. Nici in acest an situatia nu este mai buna. Pina la data de 31 mai a.c. veniturilor proprii ale primariilor au fost de 151 milioane lei, la care se adauga 152,8 milioane lei de la Guvern. Situatia pare relativ echilibrata in comparatie cu anul trecut, insa se datoreaza faptului ca in prima parte a anului foarte multi vrinceni se grabesc sa-si plateasca taxele si impozitele pentru a nu fi penalizati.
Vrancea functioneaza din banii altor judete
TVA este taxa care aduce cei mai multi bani la buget si, de asemenea, care sustine in cea mai mare masura functionarea administratiilor publice locale. Ceea ce se intimpla in Vrancea arata ca pentru a asigura functionarea primariilor are loc o redistribuire a saraciei. Economia judetului nostru aduce mult mai putini bani la buget, fata de necesarul administratiei locala pentru a functiona. In acest an, TVA colectata de la agentii economici s-a ridicat la 57,6 milioane lei. Pe de alta parte sumele defalcate alocate din TVA pentru functionarea unitatilor administrativ teritoriala au fost de 95,2 milioane lei. Aceasta proportie se regaseste si in anii precedenti, cu mentiunea ca sumele alocate judetului au scazut intr-un ritm mai rapid decit incasarile bugetare. In 2008, economia Vrancea “producea” TVA de 160,5 milioane lei, in timp ce administratia primea nu mai putin de 465,2 milioane lei. In 2010, sumele incasate din TVA au fost de 140 de milioane lei, in timp ce pentru functionarea institutiilor locale s-au prevazut 295,8 milioane lei. Aceste date arata ca Vrancea este un judet incapabil sa se autosustina din punct de vedere financiar, chiar daca toate incasarile de la nivelul judetului ar fi gestionate pe plan local.
Comunele cu venituri mari tot prost o duc
In Vrancea sint 73 de unitati administrativ teritoriale, din care 68 de primarii si cinci orase. Situatia cea mai buna o au localitatile din jurul Focsaniului, deoarece multe firme si-au facut sediul aici pentru a beneficia de impozite si taxe reduse in comparatie cu resedinta judetului. La Vinatori, concesionarea terenurilor comunei pentru cei care vor sa-si construiasca case aduce comunei venituri de 600.000 lei, dintr-un buget total de 3,6 milioane lei. In comuna Golesti exista trei societati care contribuie cu aproximativ 25% din veniturile locale de 1,6 milioane lei: Avicola Focsani, Aviputna Golesti si Premium Porc. Primarul Alexandru Zar spune insa ca bugetul de 3,3 milioane lei prevazut pentru acest an este insuficient si mai are nevoie de inca 1,1 milioane lei pentru functionare aparatului administrativ local. “La ora actuala mai avem nevoie de bani pentru a functiona corect. Comuna Golesti face parte dintre comunele care nu au primit nici un ban la rectificarea bugetara. Chiar daca este condusa de un primar PSD, asta nu inseamna ca nu trebuie rsa ne fie epartizate si noua fonduri prin rectificarile bugetului sau din rezerva de stat”, a declarat primarul Golestiului. Localitatea a primit de la Consiliul Judetean 235.000 lei pentru echilibrarea bugetului, iar de la Ministerul Finantelor 538.000 lei, tot pentru echilibrarea bugetului, 500.000 lei pentru cheltuielile personalului din invatamint, 193.000 lei pentru asistentii personali si persoanele cu handicap si 117.000 lei pentru cheltuieli descentralizate. In alte localitati, depedenta fata de bugetul central este si mai mare. De exemplu, comuna Nistoresti are anul acesta un buget de 1,633 milioane lei, din care 247.000 lei sint veniturile proprii. Dintre acesea, 120.000 lei s-au incasat efectiv pina in acest moment. Autoritatile locale au de incasat 250.000 lei doar din amenzi, numai ca acesti bani sint foarte greu de recuperat, iar in bugetul pe acest an s-au prins doar 20.000 lei, cit s-a incasat anul trecut.
PSD a crescut cu cinci numarul comunelor
Societatea Academica din Romania (SAR) atrage atentia ca adevarata reforma administrativa ar fi trebuit sa inceapa de la nivelul comunelor, mai ales ca in perioada PSD numarul acestora a crescut foarte mult. Numai in Vrancea au aparut cinci localitati noi, din cauza rationamentelor electorale facute la acea vreme. SAR atrage atentia ca la nivelul UE s-a redus numarul localitatilor pentru a creste eficacitatea acestora. O farimitare administrativa se mai poate intilni in Franta, insa gradul de dezvoltare a tarii permite suportarea pierderilor produse de impartirea administrativa. “In Romania, unde 25% din comune sint sub dimensiunea critica de 1000 de locuitori, iar cheltuielile salariale in primarie depasesc de 3 – 4 ori incasarile din veniturile proprii de orice fel un asemenea lux este chestionabil”, spun specialistii SAR. Numarul localitatilor din Vrancea a crescut de la 68 la 73 in timpul guvernarii PSD. Din comuna Milcovul, cu populatia cea mai numeroasa la vremea respectiva, au mai aparut inca doua localitati, Rastoaca si Gologanu. Popestiul s-a desprins din Urechesti, Obrejita din Timboiesti, iar Spulber din comuna Paltin. Noile autoritati locale s-au confruntat cu probleme grave de organizare si functionare in primii ani, deoarece au fost nevoite sa-si desfasoare activitatea in sedii improvizate, cum ar fi scolile.
Nu au bani, dar sint administratori mai buni
Primarii comunelor aparute in timpul guvernarii PSD se pling de lipsurile pe care le au, pe de o parte, in timp ce sustin ca separarea le-a dat posibilitatea gestionarii mai bune a problemelor locale. “O localitate mai mica, cu mai putine sate componente, se administreaza mai bine si se pot realiza mai multe proiecte in folosul cetatenilor. Daca localitatea este prea mica pentru depunerea unui proiect, se poate face o asociere intre comune. La noi nu a fost nevoie, am facut canalizare, statie de epurare. Eu consider ca am fost un caz fericit”, ne-a declarat primarul comunei Gologanu, Dumitru Robu. Acesta spune ca in urma “spargerii” comunei Milcovul in trei nu au crescut cheltuielile cu autoritatile locale, deoarece si acestea s-au impartit in trei. Comuna are in acest an un venit de 2,2 milioane lei, din care 500.000 reprezinta venituri proprii. Primarul sustine ca localitatea primeste la buget mai putini bani decit se vireaza la stat. O alta localitate nou aparuta este Popesti. Dintr-un buget total de 2,13 milioane lei, doar 400.000 lei reprezinta incasarile comunei, la care se mai adauga amenzi de peste 100.000 lei, greu de crezut ca vor putea fi recuperate. “Din punct de vedere administrativ, esti mai aproape de cetatean, se administreaza mult mai bine localitatea. Totusi nu am realizat ce ne-am propus, tinind cont ca am ajuns in 2011 si o localitate la citiva km de Focsani nu are apa potabila. Eu sint la ora actuala ca un copil de clasa intii, fata de alti primari care sint la facultate”, a declarat primarul Nicolae Ciocanel.
