Judeţul nostru are potenţial în viticultură şi turismul rural, dar care nu este valorificat suficient, arată datele Agenţiei de Dezvoltare Regionale Sud – Est .In lipsa unei industrii puternice, dezvoltarea judeţului ar putea veni din rural
Judeţul nostru este fruntaş în Regiunea de Sud – Est doar cu suprafaţa podgoriilor şi producţia de struguri, în rest a rămas doar cu potenţialul. Datele ADRSE arată că o creştere a economiei locale poate veni din viticultură şi turismul rural, pentru că industrie nu prea avem. Din păcate, suprafaţa de vie s-a redus în ultimul deceniu, rămanand totuşi cea mai mare din ţară, în timp ce la agroturism stăm cel mai prost la indicele de ocupare a locurilor de cazare chiar dacă avem cea mai întinsă zonă de munte din regiune.
Vrancea este la coada Regiunii de Dezvoltare Sud – Est, fiind depăşită la aproape toate capitolele de celelalte judeţe din această regiune, Buzău, Brăila, Galaţi, Constanţa şi Tulcea. Analiza regiunii realizată de Agenţia de Dezvoltare în vederea realizării Planului de devoltare 2014 – 2020, arată că judeţul nostru are potenţial în viticultură şi agroturism, în timp ce îndustria are un grad redus de valorificare a produselor. Din păcate, nici măcar cele două domenii cu potenţial ale judeţului nu sunt exploatate aşa cum ar trebui. Vrancea deţine aproape 15% din suprafaţa viticolă a ţării, iar regiunea are peste 40 % din bazinul viticol. “Regiunea Sud Este recunocută, atat pe plan intern, cat şi pe plan extern, prin calitatea vinurilor, provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeşti, Pietroasele, Nicoreşti, Niculiţel, Murfatlar, Însurăţei. În ciuda existenţei unor condiţii excelente pentru cultivarea viţei de vie, precum şi a unei tradiţii viticole consolidate, suprafeţele cultivate şi producţia de vii pe rod s-au redus considerabil în perioada 2000 – 2010”, arată datele ADRSE. Vrancea are circa 25.000 de hectare de viţă de vie, din care doar 1.000 hecare au intrat în programul de reconversie finanţat de UE. În ultimii ani, judeţul nostru a cunoscut totuşi o evoluţie în viticultură, prin prezenţa mai multor firme în topul celor mai mari producători de vin din ţară, din care primul loc este ocupat de Vincon. De asemenea, în ultimii ani au fost caţiva investitori care au intrat în producţia de vinuri. Totuşi, micii producători se chinuiesc să supravieţuiască din cauza unei legislaţii care parcă este menită să-i scoată de pe piaţă şi nu să-i ajute.
Cel mai redus grad de ocupare la agroturism
Economia judeţului nostru se poate dezvolta prin turismul rural, care ar putea pune în valoare frumuseţile naturale şi tradiţiile, atatea cate mai sunt, din satele Vrancei. Parcul natural Putna ocupă o suprafaţă de peste 38.000 de hectare şi este al doilea din ţară în ceea ce priveşte densitatea carnivorelor mari. Arealul muntos al Regiunii de Dezvoltare Sud – Est este concentrat în judeţele Vrancea şi Buzău.
Datele arată că agroturismul a luat amploare în zonă, însă doar 7,5% din structurile de cazare erau clasificate în 2010 ca pensiuni, acestea fiind concentrate în Vrancea, Buzău, Constanţa şi Tulcea. “Sectorul turismului deţine un rol secundar în judeţele Galaţi, Brăila şi Vrancea. Rata de ocupare 30% în Brăila şi Galaţi, unde totuşi numărul de unităţi de primire turistică este scăzut. În judeţul Vrancea, deşi capacitatea în funcţiune este de 357.900 de locuri – zile, este mai mare decat în judeţul Galaţi (240.400 locuri – zile), prezintă indicele de ocupare cel mai scăzut în întreaga regiune, 14,4% în anul 2010. Cele trei judeţe au atras, în anul 2010, 10,9% din sosirile de la nivel regional”, spun specialiştii ADRSE. Chiar dacă Vrancea are cea mai întinsă zonă de munte din Regiunea de Sud – Este, abia în ultimii ani infrastructuraă rutieră s-a mai îmbunătăţit cat de cat, în timp ce alte mijloace de agrement, cum ar fi partiile de schi, nu sunt pentru a atrage mai mulţi turişti.
Deşi în Vrancea sunt mari fermieri concentraţi pe producţia vegetală, judeţul nostru se situează pe poziţii inferioare judeţelor învecinate în privinţa producţiilor obţinute. Acest lucru se datorează diversităţii judeţului, cu o suprafaţă mare în zona de munte sau ocupată de podgorii. În anul 2010, Vrancea a obţinut o producţie de 263.430 tone cereale pentru boabe, în timp ce Tulcea, aflat imediat deasupra, a avut o producţie mai mare cu aproximativ 100.000 de tone. Singurul lucru la care se remarcă Vrancea este producţia de struguri, care reprezintă o treime din cat produce toată Regiunea de Sud – Est. De asemenea, datorită viticultorii, Vrancea este pe locul trei la tractoare deţinute de persoanele fizice. Nici la numărul de animale judeţul nostru nu stă atat de rău, fiind, la nivelul anului 2010, pe locul doi pe regiune la numărul de bovine şi porcine. Specialiştii ADRSE spun că resursele umane şi materiale limitate, împreună cu un nivel foarte scăzut al asocierii micilor producători limitează în mod substanţial capacitatea de a atrage fondurile necesare pentru îmbunătăţi capacitatea funciară, nivelul de mecanizare şi trecerea de la fermele de subzistenţă sau semi subzistenţă la cele orientate spre producţia de piaţă. “Capacitatea de prelucrare a produselor agricole care, în regiune, nu este foarte ridicată, precum şi accesul greu la pieţele de desfacere pune obstacole ulterioare în calea dezvoltării sectorului agricol”, se arată în analizele Agenţei de Dezvoltare a Regiunii de Sud – Est.
