TRADITIE De la finele sãptãmânii, mai precis pe 16 august, încep sã soseascã în Bârlad utilajele parcurilor de distractie pentru a începe traditionalul bâlci anual. În Bârlad, traditia bâlciului, initial denumit iarmaroc, vine de pe la jumãtatea sec. al XIX-lea, locul sãu de desfãsurare fiind cartierul Podeni, pe malul Bârladului, iar comunistii mutându-l în Obor – de prin 1980 – pe un maidan gol, unde acum este Oborul de Vite. Ceea ce nu s-a schimbat la iarmaroc, bâlci sau „Bârladland” (modernizat) este data desfãsurãrii lui : 16 – 29 august. Iarmarocul începea pe vremuri cu o aproape o sãptãmânã înainte de 29 august, punctul culminant fiind de „Tãierea capului Sfântul Ioan Botezãtorul”. Bâlciul de astãzi tine si el pasul cu… modernismul. Traditionalele iujuri, bãrci, circuri cu femei cu barbã si trupuri de sarpe, cu pitici si iluzionisti, cu papagali care îti trãgeau cu ciocul „viitorul” dintr-o cutie, au devenit parasute, ciocane, avioane, roti, masinute sofisticate, care merg cu fise din ce în ce mai scumpe… Au dispãrut cei care odinioarã mergeau cu bâlciul (vã amintiti de Richiardopol?), patronii de acum devenind avizi dupã bani, scumpind biletele, trãgând tepe, certându-se cu alesii locali pentru taxe mai mici (anul acesta chiriile sunt tot 10 lei/mp/zi), ajungând sã adune averi de miliarde de lei înselând si statul (vã amintiti de jaful din Adjud, de cei care mergeau cu bâciul si aveau într-o ladã peste 11 miliarde de lei vechi?).
De la începerea strãzii de lângã Fepa Bârlad si pânã în Obor se „aliniazã” tarabe cu kitschuri, cu blãnuri si haine din piele, cu oale si obiecte de artizanat confectionate din ce nici cu gândul nu gândesti. În „Bârladlandul” de astãzi, pãrintii îsi duc copiii odatã sau cel mult de douã ori, desi bâlciul tine în jur de 10 -14 zile … pentru cã e crizã. Asadar bârlãdenii se pregãtesc de bâlci, ca în fiecare an, cu kitschurile si muzicile de rigoare.
