Două sunt beneficiile majore pentru refacerea cadrului natural de odinioară în Lunca Dunării: reducerea riscului de inundaţii şi revitalizarea pescuitului
În câţiva ani, Dunărea va inunda aproape întreg malul tulcean de vizavi de Galaţi, precum şi zona de pe malul stâng al fluviului, de la Şantierul Naval până la gura de vărsare a Prutului, potrivit unui proiect al noului ministru delegat pentru Păduri, Ape şi Piscicultură, Lucia Varga. Este vorba despre punerea în aplicare a unui studiu mai vechi, demarat în 2006, dar abandonat din motive politice în 2008. „Viaţa liberă” l-a găsit la Tulcea pe artizanul acestui proiect de renaturare a Luncii Dunării şi vă prezintă modul în care se vor inunda suprafeţe întinse de teren, folosit astăzi pentru exploataţii agricole sau pur şi simplu lăsat pârloagă.
Cine îşi mai aminteşte de Crapina?
Câmpurile de pe malul tulcean, vizibile de pe Faleza Dunării din Galaţi, nu au fost întotdeauna terenuri agricole. Bătrânii îşi amintesc despre zecile de hectare de bălţi, mlaştini şi canale de vizavi de Galaţi, dispărute în anii ’60 în urma îndiguirilor făcute de comunişti. Paradisul denumit popular Crapina, astăzi cunoscut sub numele de exploataţia agricolă Măcin-Zaclău, cuprindea aproape 15.000 de hectare (de la Cotul Pisicii şi până la Rechelu, trecând prin Garvăn şi Luncaviţa), pe care, acum, oficialii sunt dispuşi să o refacă, chiar dacă nu la nivelul de altădată. Proiectul se numeşte „Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare” şi a fost realizat în urmă cu aproape cinci ani de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea (INCDD), împreună cu alte cinci institute de cercetare din ţară. „Noi am făcut proiectul, însă în 2008 a fost lăsat baltă din motive politice, economice. Oricum, propunerea este de actualitate pentru că punerea în practică a proiectului ar rezolva două probleme majore: ar reduce riscul de inundaţii pe Dunăre, de genul celor care s-au petrecut în 2006, şi ar reface populaţia de peşti din fluviu”, ne-a explicat Romulus Ştiucă, coordonatorul proiectului, fost director al INCDD.
30 de zone pe Dunăre, două în jurul Galaţiului
În total, pe sectorul românesc al Dunării sunt 30 de zone avute în vedere pentru inundare. Deşi toate privesc direct Galaţiul, întrucât vor diminua riscurile de inundaţii, două zone se află chiar pe teritoriul nostru sau în imediata noastră vecinătate. Este vorba despre Bădălan (acolo unde se află actualmente Lacul Zătun), cu o suprafaţă de 1593 de hectare, propusă pentru renaturare, şi Măcin – Zaclău, cu o suprafaţă totală de 13.808 hectare, pentru care s-a propus realizarea unei zone mixte (exploataţie agricolă şi zonă inundabilă, pentru stocarea de apă). Malul tulcean care ar trebui inundat este unul dintre cele mai întinse sectoare cuprinse în proiect, doar în sudul ţării şi în Insula Mare a Brăilei fiind suprafeţe mai mari care ar trebui oferite înapoi naturii.
Care sunt beneficiile
Aşa cum sublinia şi Romulus Ştiucă, două sunt câştigurile renaturării Dunării. Primul ţine de inundaţiile care se petrec ciclic pe fluviu. De altfel, întregul proiect a fost realizat în urma inundaţiilor din 2006, atunci când mai multe sate din sudul ţării au fost rase de pe suprafaţa pământului. „Calculele arată că o incintă inundabilă de 25.000 de hectare cu o adâncime de patru metri poate prelua un miliard de metri cubi de apă. Noi am ajuns la concluzia că dacă s-ar face toate aceste incinte, la Galaţi nivelul Dunării ar scădea aproape 60 de centimetri. Aşadar, riscurile de inundaţii sunt mult mai mici”, susţine Romulus Ştiucă, de la INCDD. Al doilea motiv este refacerea habitatului natural al peştilor, acele „maternităţi ale peştilor”, după cum sunt numite în mod popular. „Peştele se retrage primăvara în aceste inundături şi depune icrele. Luaţi cifrele pescuitului din ultimii ani şi o să vedeţi cum a dispărut peştele. Înainte de ’90 erau raportate 14.000 de tone de peşte capturat. Acum s-a ajuns la numai 2.500 de tone. Sigur, sunt cifre oficiale, care nu curpind braconajul, însă oricum este o diferenţă uriaşă. Sau hai să facem altfel. Întrebaţi pescarii dumneavoastră din Galaţi dacă mai e peşte în Deltă aşa cum era odată. Toţi or să spună că nu mai ei. De ce? Păi ca să fie peşte în Deltă trebuie să se înmulţească şi pe cursul Dunării. Dacă nu se mai înmulţeşte pe Dunăre scade şi în Deltă”, mai spune Romulus Ştiucă.
Zone cu potenţial turistic
Dincolo de aceste considerente, mai există şi potenţialul turistic al zonelor umede. Practic, Dunărea nu va mai avea o singură Deltă, ci nu mai puţin de 30 de „microdelte”. Iar Romulus Ştiucă mai susţine că proiectul poate fi privit şi ca o investiţie economică. „Am calculat că la fiecare hectar renaturat se investesc cam o sută de mii de euro, dar se scot apoi în jur de 140.000 de euro. Deci e şi avantajos din punct de vedere economic. Totul poate fi considerat o investiţie”, explică Romulus Ştiucă.
Guvernul vrea să finanţeze renaturarea din bani europeni
„Preocuparea doamnei Ministru Delegat Lucia Ana Varga a fost reluată după revenirea în funcție, prin stabilirea unei abordări strategice adecvate pentru managementul riscului la inundaţii pe sectorul românesc al Dunării, deoarece în viitorii ani se pot produce alte viituri pe Dunăre, cel puţin la fel de dramatice ca aceea înregistrată în primăvara anului 2006”, se arată într-o informare a cabinetului de presă al Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. „În şedința din data de 13 februarie, Guvernul a fost informat de către doamna Ministru Delegat Lucia Ana Varga asupra acestei propuneri şi s-a agreat asupra propunerii de implementare a scenariului hidrologic de reducere a nivelului Dunării în situațiile de niveluri maxime prin soluţia mixtă, de stocare a apei în unele incinte şi renaturarea altora. Menționăm că soluția tehnică mixtă, de stocare a apei în unele incinte şi renaturarea altora, are beneficii atât pentru mediu prin extinderea habitatelor naturale şi reintegrarea incintelor îndiguite în circuitul hidrologic natural, precum şi pentru dezvoltarea activităţilor tradiţionale: pescuit, păşunat şi ecoturism”, se mai arată în informare. Potrivit aceleiaşi surse, ministrul Lucia Ana Varga a dispus elaborarea şi promovarea unei proiect de act normativ prin care se va continua „Programul de redimensionare ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării” şi finanțarea acestuia prin adoptarea soluției tehnice nr. 3 (soluția mixtă) urmând a fi propus inclusiv un calendar pentru implementarea studiului în etapa a III-a, astfel încât lucrările ce urmează a fi realizate să poată fi finanțate din fonduri europene în perioada 2014-2020.
Proiecte similare: 15.000 de hectare au fost renaturate în Delta Dunării
INCDD nu ar fi la primul experiment de acest gen. Până acum, mai multe incinte agricole din Delta Dunării au fost renaturate. „Babina, Cernovca, Popina, Fortuna şi Holbina-Dunavăţ au fost reamenajate ca incinte naturale. Sunt nu mai puţin de 15.712 hectare care au redevenit ce au fost odată”, susţine Romulus Ştiucă.
Care sunt paşii de urmat
În cazul în care ministerul va da undă verde proiectului de renaturare a Luncii Dunării, este nevoie de încă un studiu, de data aceasta de fezabilitate, urmând ca apoi să se treacă la efectuarea lucrărilor. „Lucrările nu sunt de amploare. Mai întâi se fac diguri de apărare pentru unele localităţi, apoi, pe baza unor calcule se decide unde se fac breşele”, explică specialistul de la INCDD.
http://youtu.be/2bfV_mhJ9nM
http://www.viata-libera.ro
