VIDEO | O nouă comoară a fost descoperită la Vinderei. Este incredibil ce tezaur a scos Ticu Hotnoga din pământ cu detectorul de metale

TEZAUR MONETAR… După descoperirea impresionantă din luna ianuarie, care a adus la lumină un tezaur de monede histriene și artefacte traco-getice, Ticu Hotnoga revine cu o nouă descoperire arheologică de excepție. În comuna Vinderei, pasionatul detectorist a scos la suprafață un lot impresionant de obiecte istorice, printre care monede de argint otomane, poloneze, spaniole și maghiare, bijuterii antice și medievale, dar și arme din trecut, precum topoare de luptă medievale și vârfuri de săgeți din bronz. Descoperirea sa confirmă încă o dată bogăția istorică a județului Vaslui și importanța acestor artefacte în reconstituirea trecutului regiunii. Ca și în cazul tezaurului anterior, toate artefactele vor fi predate Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, contribuind la îmbogățirea patrimoniului cultural.

Ticu Hotnoga reușește din nou să îmbogățească patrimoniul istoric al județului Vaslui. Recent, în comuna Vinderei, acesta a făcut o nouă descoperire arheologică de excepție, scoțînd la suprafață un nou lot de obiecte valoroase. Printre artefactele găsite se numără monede de argint otomane, poloneze, spaniole și maghiare, bijuterii antice și medievale, precum și elemente de armament, inclusiv topoare de luptă medievale și vârfuri de săgeți din bronz. De asemenea, au fost descoperite monede moldovenești, rusești și romane oferind indicii prețioase despre circulația monetară și schimburile comerciale din această zonă de-a lungul secolelor. Această nouă descoperire demonstrează, încă o dată, că teritoriul județului Vaslui ascunde vestigii istorice de o importanță deosebită, care contribuie la înțelegerea trecutului regiunii. Ca și în cazul tezaurului anterior, toate artefactele vor fi predate Muzeului Județean Ștefan cel Mare” Vaslui, consolidând astfel patrimoniul cultural și oferind specialiștilor noi oportunități de cercetare asupra istoriei locului.

Monede de argint antice, emise de cetatea Histria, descoperite în luna ianuarie

În luna ianuarie a acestui an, comuna Vinderei, județul Vaslui, a fost locul unei descoperiri arheologice deosebite, care a adus în prim-plan artefacte valoroase din perioada traco-getică. Ticu Hotnoga, un pasionat de istorie, folosind un detector de metale, a scos la lumină un tezaur impresionant: 18 monede de argint histriene, bijuterii din bronz, arme și alte artefacte cu o vechime de peste 2000 de ani. Monedele, emise de cetatea grecească Histria în perioada 400-350 î.Hr., demonstrează legăturile comerciale dintre lumea greacă și populația locală traco-getică. Pe lângă acestea, descoperirea a inclus și două topoare din bronz, de tip celt, datând din Epoca Bronzului (circa 1500 î.Hr.), precum și fibule digitate din secolele VI-VII d.Hr. Artefactele, găsite pe o rază de cîțiva kilometri, sugerează o activitate umană intensă în zonă, desfășurată pe parcursul a mai multor epoci istorice. În timp ce monedele histriene au fost descoperite într-un perimetru restrâns, indicând o posibilă ascunzătoare sau o pierdere în context de luptă, celelalte obiecte erau împrăștiate pe o suprafață mult mai mare, reflectând un loc cu o îndelungată ocupație umană. Această descoperire de excepție a fost predată integral Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, contribuind la îmbogățirea patrimoniului cultural al regiunii și oferind noi oportunități pentru cercetările arheologice viitoare.

Ticu Hotnoga a adus noile artefacte în redacția ziarului Vremea Nouă

După o nouă descoperire arheologică de excepție, Ticu Hotnoga s-a prezentat în redacția ziarului Vremea Nouă pentru a împărtăși cu publicul vasluian ultimele sale descoperiri. Cu o emoție vizibilă, acesta ne-a arătat monede de argint otomane, poloneze, spaniole și maghiare, alături de elemente de bijuterii antice și medievale, topoare de luptă medievale și monede moldovenești. „Este o bucurie să pot contribui la descoperirea trecutului nostru. Cred că astfel de artefacte trebuie să fie cunoscute de toți vasluienii și să ajungă în locuri unde pot fi studiate și apreciate de specialiști și public deopotrivă”, ne-a declarat Ticu Hotnoga.

Comori ale trecutului pe masa redacției

Atmosfera din redacția Vremea Nouă a fost, preț de câteva zeci de minute, una cu adevărat specială. Istoria părea să prindă viață chiar în fața noastră, pe măsură ce Ticu Hotnoga a început să așeze pe masa redacției ultimele sale descoperiri. Zeci de monede medievale, o parte din argint, o parte din cupru, sclipind discret sub lumina becurilor, alături de artefacte vechi de secole, alcătuind o adevărată comoară. Printre monedele descoperite se numără și un taler de argint emis în timpul domniei regelui Sigismund al III-lea Vasa (1587-1632), conducător al Regatului Poloniei și Mare Duce al Lituaniei, dar și mai multe monede de argint poloneze de tip gros, o monedă romană, monede otomane de tip akce, câteva monede rusești din argint și cupru, precum și monede medievale moldovenești, ce odinioară au circulat pe teritoriul vechiului principat. Lotul era completat de câteva monede de argint din perioada regilor României, fiecare cu propria sa poveste, purtând urmele vremurilor prin care au trecut. Însă descoperirea nu se rezuma doar la monede. Printre artefactele așezate cu grijă pe masă se aflau și patru topoare de luptă medievale, martori ai unor vremuri zbuciumate, precum și trei vârfuri de săgeată antice și un pumnal din fier, folosite în confruntări militare din epoci îndepărtate. La acestea se adăugau elemente de podoabă care reflectau gusturile și meșteșugul vremurilor de demult: fragmentele unei brățări, un cercel, fragment dintr-o fibulă, o cataramă, precum și mai multe inele din diferite perioade istorice și doi cercei medievali.

O primă opinie a specialiștilor despre comoara descoperită de Hotnoga

Arheologul Mircea Oancă, de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, a analizat pentru Vremea Nouă imaginile disponibile ale artefactelor descoperite de Ticu Hotnoga, oferind o primă analiză a acestora. Potrivit specialistului, obiectele par să dateze din perioade diferite, având o semnificație istorică variată. Printre artefactele identificate se numără mai multe vârfuri de săgeată de tip scitic (sec. IV-II î.Hr.), utilizate cel mai probabil în luptele din epoca antică. Monedele descoperite acoperă mai multe perioade istorice, însă cele mai numeroase par să fie din secolele XVI-XVII. De asemenea, s-a identificat un fragment de cataramă și două fragmente de fibule: una digitată, datând din secolele VI-VII d.Hr., iar cealaltă, posibil din secolul III d. Hr. O descoperire notabilă este cea a patru topoare de luptă, dintre care unul, mai lat, ar putea fi un topor de călău, ceea ce ar putea indica o utilizare specifică în execuții. De asemenea, printre obiecte se află și un posibil pumnal, însă specialistul atrage atenția că acesta ar putea să nu fie, de fapt, un pumnal, necesitând o analiză mai detaliată pentru a-i determina exact funcționalitatea și proveniența.

Obiectele vor ajunge la muzeu

Așa cum a procedat și cu tezaurul descoperit în ianuarie, Hotnoga va preda toate artefactele Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, pentru ca acestea să fie cercetate și valorificate corespunzător de specialiști. Prin această nouă contribuție, pasionatul descoperitor dovedește încă o dată că istoria județului Vaslui nu încetează să surprindă, iar comorile trecutului așteaptă încă să fie scoase la lumină.

Prima piesă care a atras atenția specialiștilor din comoara lui Hotnoga: Denar roman din bronz – Marcus Aurelius

MONEZI RARE… Denarul roman din bronz este o monedă ce datează din perioada în care Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.), unul dintre cei mai importanți împărați filosofi ai Romei, guverna imperiul. Denarii romani ajungeau în spațiul dacic atât prin comerț, cât și prin prezența militară romană în provincia Dacia. Posibil ca acest denar să fi fost pierdut de un soldat roman sau folosit în schimburi comerciale cu populația locală. Follis bizantin din cupru – 565-574 d.Hr. este o monedă ce datează din perioada împăratului Iustin al II-lea (565-578 d.Hr.), o epocă în care Imperiul Bizantin menținea relații intense cu triburile și populațiile din zona Dunării. Follis-ul, o monedă mare din cupru, ar fi putut ajunge în regiune prin schimburi comerciale, tributuri sau chiar în urma campaniilor militare bizantine împotriva triburilor migratoare.

Moneda piraților, kopeica rusească, și talerul lui Sigismund, monede de acum 400 de ani care nu prea au ce căuta la Vinderei

APARIȚII INEXPLICABILE… O altă piesă interesantă este și moneda hexagonală spaniolă (moneda piraților), reales spaniol din argint – anii 1600. Această monedă a fost una dintre cele mai circulante monede ale lumii în secolele XVI-XVII, fiind utilizată în comerțul internațional. Prezența unei astfel de monede în Vaslui sugerează fie o legătură comercială indirectă cu Europa de Vest, fie faptul că a fost adusă de un mercenar, diplomat sau negustor care a trecut prin regiune. Tot din acea perioadă, dar dintr-o zonă diametral opusă a fost găsită în pădurea din comuna Vinderei și Kopeică rusească din argint – anii 1680. Această micuță monedă din Rusia, emisă în timpul domniei țarului Feodor al III-lea sau a unui alt conducător din perioada respectivă, reflectă influența economică a statului rus asupra țărilor din estul Europei. Este posibil să fi ajuns în zona Vasluiului prin intermediul negustorilor, al legăturilor militare sau chiar prin tezaure ascunse în perioade de instabilitate politică. Printre monedele descoperite se numără și un taler de argint emis în timpul domniei regelui Sigismund al III-lea Vasa (1587-1632), conducător al Regatului Poloniei și Mare Duce al Lituaniei. Această monedă, datată în prima jumătate a anilor 1600, este o dovadă a legăturilor economice și politice dintre Polonia și teritoriile românești în perioada medievală. Moneda este realizată din argint și prezintă pe avers portretul regelui Sigismund al III-lea cu coroana regală, alături de inscripția latină care îi indică titlurile. Pe revers se regăsește stema Poloniei și a Lituaniei, împreună cu denumirea și anul emiterii. Taleri similari au fost folosiți pe scară largă în comerțul european, fiind acceptați ca monedă de schimb în diverse regiuni, inclusiv în țările Române. Prezența unei astfel de monede pe teritoriul județului Vaslui nu este deloc surprinzătoare. În secolele XVI-XVII, Moldova se afla sub influența atât a Imperiului Otoman, cât și a Regatului Poloniei, iar moneda poloneză circula în mod frecvent în spațiul românesc.