VIDEO | Imagini inedite din municipiul Vaslui, în anii 70’

TRECUT… Vremea Nouã vã prezintã astãzi imagini inedite cu municipiul Vaslui, în anul 1970. Este perioada în care judetul începe sã se transforme radical, pentru cã venise „vremea iesirii din albie. Din albia unei curgeri strivitã de vremuri”. Documentarul este realizat de Ioan Matei Agapi si Dumitru Jijie, restaurat apoi de Muzeul Judetean „Stefan cel Mare”, si ne aratã cât de mult s-a schimbat orasul în 50 de ani. Sunt surprinse imagini cu strada Traian, strada Republicii, gara Vaslui, Curtea Domneascã si Piata Civicã. „În curând, centrul orasului Vaslui nu va mai avea prãvãliile de pe strada Hagi Chiriac si însãsi strada va fi altceva. În noul centru va exista un cinematograf modern, un muzeu, un sediu politico-administrativ impozant, o Casã de Culturã, o nouã centralã telefonicã automatã, un hotel si alte edificii importante”, ne anuntã povestitorul, Dumitru Jijie. Între timp, în anii scursi din 1970 si pânã astãzi, cinematograful a devenit o ruinã, iar centrala telefonicã automatã nu mai existã.

Documentarul a fost restaurat si prezentat publicului în 2015, în cadrul expozitiei „Vaslui 1960-1989 / Prezenta trecutului” – organizatã de cãtre Muzeul Judetean Vaslui – cu cele mai spectaculoase imagini din cadrul proiectului „Vasluiul Comunist”. Pentru întelegerea imaginilor, este important sã spunem cã dezvoltarea Vasluiului a început sã ia amploare în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ-teritorialã, revenindu-se la împãrțirea României pe județe. Atunci orașul a devenit capitala județului Vaslui, iar din anul 1979, municipiu cu o arhitecturã modernã. „La înfiintarea judetului, orasul era un mic târgusor, fostul raion Vaslui fiind aspru neglijat în Regiunea Iasi. În judet, în 1968, Barladul era deasupra lui ca autoritate culturalã si ca populatie (cca 50.000 de locuitori fatã de 18.000 – câti avea Vasluiul), iar Husul – cu o populatie apropiatã de cea a Vasluiului, era mai vizibil prin vinurile sale. Însã, la alegerea Vasluiului ca si capitalã de judet au contribuit doi factori. Primul a fost faptul cã Ceausescu dorea sã diminueze importanta Bârladului – orasul nasterii lui Ghorghe Gheorghiu-Dej – predecesorul sãu la „cârma” tãrii. Al doilea – si cel decisiv – a fost influenta lui Virgil Trofin – la acea datã prim-secretar UTC, membru al Consiliului Politic Executiv, secretar al CC al PCR. Foarte apropiat de Ceausescu, Trofin, fiind nãscut la Lipovãț (lângã Vaslui) a propus Vasluiul pentru capitala noului judet – unul dintre considerente fiind si acela ca orasul avea o pozitie oarecum centralã în judetul nou înfiintat”, explicã initiatorii proiectului „Vasluiul comunist”.

„Vasluiul comunist”, o initiativã privatã care le prezintã tinerilor cum arãta orasul în urmã cu 50 de ani

Vasluienii care vor sã vadã mai multe imagini din perioada 1960-1989, pot vizita pagina de Facebook – „Vasluiul comunist”, creatã special pentru promovarea proiectului cu acelasi nume de cãtre vasluianul Andrei Besliu. Ajutat de tatãl sãu, arhitect si muzeograf, acesta a reusit sã restaureze imagini deteriorate de acum 40 ani. „Aveam acasã multe poze cu Vasluiul si cu oamenii din anii ’70 si stiam cât de mult s-a muncit pentru lucrurile alea, asa cã le-am fãcut publice, ca sã fac un pic de constientizare. Generatia tânãrã întelege puțin din ce s-a întâmplat atunci. Se discutã despre perioada asta numai în clisee si de regulã doar incriminator. În ’68, Ceausescu a ales Vasluiul capitalã de judet, pentru cã Bârladul, cel mai mare oras din zonã, era locul de nastere al lui Gheorghiu Dej. În cinci ani s-a transformat dintr-o comunã într-o capitalã de judet. Sigur cã a fost adusã si o mare masã de tãrani care au ajuns peste noapte orãseni cu gãini în balcon, dar primarul local tot pe arhitecti si pe ingineri se baza înainte sã facã ceva. Practic, acea perioadã i-a adus orasului chestii precum arhitecturã, industrie, scolarizare, apã curentã, termoficare. Când eram mic, am fost martor la toate astea si, desi nu întelegeam mare lucru, era spectaculos”, povestea Andrei Besliu, în urmã cu ceva timp, în cadrul unui interviu acordat site-ului Vice.