VIDEO | Disperare la Albița: ucrainenii plâng de bucurie după ce primesc „OK”-ul din partea vameșilor să intre în România (FOTO)

SOLIDARITATE… Vama Albița a fost luată cu asalt, în ultimele 48 de ore, de ucraineni care fug din calea războiului. Doar vineri seara, în jurul orei 19:00, aproximativ 300 de mașini din Odesa, Kiev și alte orașe din Ucraina așteptau să intre în România. Vameșii sunt istoviți, după o zi în care au mâncat doar câțiva biscuiți. “Niciodată nu am mai văzut așa ceva! Azi au fost peste 1000 de mașini, doar din Ucraina, care au trecut pe aici. De dimineață și până în seara asta am apucat să mânânc doar patru biscuiți și am băut patru litri de apă. Nu avem ce face pentru că traficul e uriaș. Nu avem timp să facem pauze”, ne spune un lucrător al punctului vamal în timp ce strânge pașapoartele unei familii de refugiați. În interiorul mașinii, oamenii și-au transformat spațiul într-o cămăruță. În spate au bagajele, aruncate unul peste altul, din cauza grabei cu care au fugit din infern. Pe bancheta din spate stau copiii și bunicii, care țin în brațe cuștile cu animalele de companie, iar în față, părinții celor mici, care mai sorb din când în când câte o gură de cafea să nu adoarmă la volan. Imediat după ce primesc ok să intre în România, aceștia mai conduc câțiva metri, apoi opresc într-o parcare pentru a-și așteapta rudele și vecinii intrați pe mâna aceluiași vameș de care ei tocmai scăpase.  Odată reuniți pe pâmânt românesc, refugiații coboară din mașini și se strâng în brațe. Se felicită pentru inspirația de a pleca la timp din Ucraina. Cu lacrimi în ochi, un tanar ucrainean ne povestește de unde izvorăsc aceste emoții. „Nici nu vă închipuiți ce înseamnă pentru noi să ieșim din Ucraina. Am plecat la timp, pentru că la o oră după ce am intrat în Republica Moldova, în Ucraina s-a dat legea marțială, care interzice bărbaților apți de război să-și părăsească țara. E o bucurie imensă pentru noi și o mare descătușare că am scăpat de acest coșmar. Cu un ochi râdem, însă cu celălalt plângem pentru că în urmă ne-am lăsat căminul, prietenii, rudele mai în vârstă. Sperăm ca acest război să se termine cât mai repede, pentru a ne întoarce la ei. Deocamdată nu știm ce să facem, mai stăm în România câteva zile, la Brașov, apoi vom pleca mai departe, în Serbia, pentru că firma la care lucrez are sediul acolo”, ne spune tânărul care a fost la câteva minute distanță de statutul de militar.

Nu toată lumea a fost la fel de norocoasă ca familia acestui bărbat. Cu două mașini mai în spate, două tinere ucrainence au lacrimi în ochi, dar nu de bucurie. Ne spun că soții lor au fost obligați să rămână în țară pentru a se alătura războiului. Speră ca într-o zi să se revadă cu bine, deși filmulețele cu bombardamentele rușilor, pe care le primesc pe WhatsApp de la cei rămași acasă nu sunt prea dătătoare de speranță. Vama Albița este tranzitată în aceste zile nu doar de ucraineni, ci și de sute de moldoveni, speriați că și țara lor poate intra în vizorul lui Putin. „Am ales să venim pentru câteva zile în România pentru că ne temem de ceea ce se întâmplă în Transnistria. Credem să separatiștii ruși care sunt acolo vor declara și ei independența regiunii, iar asta va fi un bun pretext pentru ruși să ne atace și pe noi”, ne spune Vladimir, un tânăr din Chișinău. Mulți dintre moldovenii care nu au mașini au apelat la taxiuri pentru a veni în România, pentru că, spun ei, microbuzele care circulă în aceste zile au rezervate toate locurile, iar așteptarea e un lux pe care nu și-l pot permite.

“Ne temem pentru cei rămași acasă”

Redactorii ziarului Vremea Nouă au stat de vorbă, vineri seara, cu câțiva dintre refugiații care au intrat în România prin vama Albița. Un cuplu din Odesa aștepta în parcare ca prietenii din spate să scape de controlul vameșilor pentru a putea merge împreună mai departe. „A fost dată legea marțială, care interzice bărbaților apți de luptă să părăsească țara, dar acum ne bucurăm pentru că am reușit să scăpăm. Am avut inspirația de a pleca la timp din țară pentru că la o oră după ce am intrat în Republica Moldova, în Ucraina s-a dat acea lege. E o bucurie imensă pentru noi și o mare descătușare că am scăpat de acest coșmar. Cu un ochi râdem, însă cu celălalt plângem pentru că în urmă ne-am lăsat căminul, prietenii, rudele mai în vârstă. E foarte greu să înțelegem ce se întâmplă acum în Ucraina, pentru că ceea ce face Putin e inexplicabil. Un șef de stat sănătos la cap n-ar face așa ceva. Sperăm doar ca acest război să se termine cât mai repede, pentru a ne întoarce la cei rămași acasă. Deocamdată nu știm ce să facem, mai stăm în România câteva zile, la Brașov, apoi vom pleca mai departe, în Serbia, pentru că firma la care lucrez are sediul acolo”, a declarat tânărul din Ucraina pentru ziarul Vremea Nouă. La interviul acordat de acesta ziarului nostru a participat și deputatul Mihai Botez, care vineri seara a fost, de asemenea, în vamă, pentru a vedea dacă sunt refugiați care au nevoie de ajutor. Din fericire, situația din Vama Albița diferă cu mult față de ceea ce se întâmplă în aceste zile la Siret, acolo unde mii de oameni din Ucraina traversează la picior granița, având asupra lor doar câteva bagaje de mână și ceva de mâncare. La vama din județul Vaslui, vorbim doar de trafic auto cu mii de mașini și microbuze în fiecare zi.

„Bombele zburau pe deasupra noastră, nu mai puteam sta acolo”

După cuplul din Odesa, ne-am îndreptat spre un alt convoi de mașini, pline cu refugiați de la Kiev. „Nu mai avea niciun rost să rămânem acolo pentru că orașul este sub bombardament. Când am văzut bombele zburând pe deasupra noastră, am zis că nu mai putem sta și că trebuie să plecăm neapărat. Cu fiecare oră ce trecea, viața ne era pusă în pericol. Așa că ne-am sunat rudele, am urcat tot ce am putut în mașini și am plecat. Am ales varianta Republica Moldova pentru că era cea mai apropiată graniță cu țara noastră. Ne-am dorit să scăpăm cât mai repede de acest coșmar. Acolo sunt ucraineni care traversează granița pe jos, însă ei vor rămâne în Republica Moldova pentru că și autoritățile de acolo s-au pregătit să-i primească. Majoritatea celor care au mașini vin spre România, însă nu cred că vor rămâne aici. Noi, de exemplu, vom mai rămâne 2-3 aici,  apoi vom vedea ce planuri ne vom mai face. Toată organizarea e de pe o zi pe alta, pentru că războiul ne-a luat oarecum prin surprindere. Nu ne-am așteptat la așa ceva, e cel mai urât coșmar pe care îl trăim.”

Punctele de trecere ale frontierei cu Republica Moldova, cele mai solicitate

Potrivit reprezentanților Poliției de Frontieră, în ultimele ore, cele mai ridicate valori de trafic au fost înregistrate la punctele de trecere cu Republica Moldova. “În data de 25.02.2022, în intervalul orar 00.00-14.00, la nivel național, prin punctele de frontieră au efectuat formalitățile de control aproximativ 75.198 persoane, cetățeni români și străini, dintre care 37.575 persoane au fost pe sensul de intrare în țară, iar 37.623 persoane pe cel de ieșire. Comparativ cu ziua anterioară, 24.02.2022, în Același interval orar, când valorile de trafic la nivel național au fost de  67.104 de persoane (33.010 pe sensul de intrare în țară, 34.094 pe sensul de ieșire) s-a înregistrat o creștere de 12%. La frontiera cu Ucraina, numărul total de cetățeni români și străini a fost de 5.461 persoane, dintre care 4.787 pe sensul de intrare în țară. Comparativ cu Același interval din data de 24.02.2022,  când s-au înregistrat  6.382 persoane (5.321 pe sensul de intrare în șară), s-a constatat o scădere cu 14,4 %. La frontiera cu Moldova, valorile de trafic au fost de 13.172 persoane (dintre care 9.455 pe sensul de intrare în țară), iar în ziua anterioară au fost 10.208 persoane (6.586 pe sensul de intrare în țară) – creștere de 29 %. La nivel național, au efectuat formalitățile de control 11.273 cetățeni ucraineni, (7.389 pe sensul de intrare in Romania și 3.884 pe cel de ieșire), fiind înregistrată o creștere cu 83% față de Același interval orar al zilei anterioare. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 3.448 cetățeni ucraineni, iar la cea cu Republica Moldova au intrat 2.787. De la Declanșarea acestei crize, până în prezent, 34 persoane au solicitat acordarea unei forme de protectție a statului român în punctele de trecere a frontierei, acestea urmând a fi preluate de reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări”.

Statul român oferă 16 lei pe zi unui refugiat și un sandvis la intrarea în țară  

Poliția de Frontieră a comunicat ziarului Vremea Nouă că, pentru persoanele care au pașaport biometric, nu se mai cere deloc viză, iar cei cu pașapoarte normale primesc viza în vamă. Ucrainenii care nu au pașaport sau chiar niciun act de identitate pot fi acceptați în România în baza legii care stabilește regimul juridic al străinilor care solicită protecție internațională în România. Sunt acceptați în procedura de azil chiar și minorii neînsoțiți. Rezolvarea cererilor lor se face cu prioritate. Statutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Solicitantul primește un document temporar de identitate din partea autorităților române. El poate fi cazat temporar în spații de tranzit amenajate de autoritățile locale și este apoi tansferat într-un spațiu special al Inspectoratului pentru Imigrări.

Solicitantul de azil are, printre altele, următoare obligații:

•  obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
•  obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
•  obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
•  obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească altul.
•  obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reședinței.
•  obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului
•  obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Român pentru Imigrări. Autorizația va fi emisă de Oficiul Român pentru Imigrări în urma unei analize individuale, obiective și imparțiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată.

Fiecare persoană adultă, solicitant de azil, primește, potrivit legii, 16 lei pe zi pentru hrană și apă. La intrarea în centru, aceste persoane mai primec un pachet pentru igiena personală: periuță, săpun, pastă de dinți. Partea de alimentație, dar și de igienă, este suplimentată, de multe ori de organizațiile non-guvernamentale.