„Halatele pe voi!”, le transmite fetelor, telefonic, Mira – patroana videochatului, înainte să intrăm în căsuţa situată pe o străduţă ascunsă, care nici nu este trecută pe harta Galaţiului. Deşi aceste firme păstrează de regulă o discreţie maximă în legătură cu angajaţii lor, Mira s-a oferit să ne lase să privim dincolo de cortina care ascunde această lume controversată, aflată cam pe muchie de cuţit când vine vorba de moralitate. Meseria capătă însă din ce în ce mai multe adepte, din cauza câştigurilor destul de mari şi sigure.
Viaţă dublă
Pătrundem în încăperea unde, din cauza celor cinci draperii de diferite culori, întinse pe pereţi drept decor, ai sentimentul că eşti undeva în culisele unui teatru. Ni se face semn să păstrăm liniştea. Una dintre fete e „în privat” cu un tip din lumea largă. Recunosc că nu mă aşteptam să văd „pe viu” ce presupune această meserie şi, din curiozitate jurnalistică sau feminină, uit să mimez decenţa şi trag cu ochiul la ceea ce se întâmplă dincolo de monitorul pe care e fixată camera. Geanina, o femeie tânără care aparţine unei anumite etnii, e genul de tipă „picantă”, cu care natura a fost destul de generoasă. Cu mişcări lascive şi sigure, de profesionistă, reuşeşte să-şi trimită clientul fericit la plimbare, destul de repede.
„Vezi? Nu e nimic de genul prostituţiei. Vindem iluzii. E trist, pentru că lumea e plină de oameni singuri. Dar şi de nebuni. E o meserie frumoasă, dar presupune unele probleme cu care trebuie să te obişnuieşti. Altfel nu rezişti. Oamenii trebuie luaţi aşa cum sunt”, îmi explică Mira.
Din bucătărioara mică se aude vocea Irinei, dându-i fiului său de zece ani indicaţii prin telefon despre cum să rezolve problema la matematică: „Perimetrul e suma tuturor laturilor…”
Cinci dintre cele şapte femei prezente la discuţie au copii acasă. „Normal că nu ştiu unde lucrează mama lor. Nu ai cum să-i explici unui copil de şase ani că lucrezi la videochat. Fata Ginei (arată spre o blondă cu ochelari, cu faţă de intelectuală) are 18 ani şi i-a spus. Iniţial s-a crispat. S-a speriat că vor râde colegii de ea. Dar nu scrie nicăieri în frunte că lucrezi la videochat. Noi avem numai clienţi din străinătate, aşa că este exclus să fim văzute de cineva din România, cu atât mai mult de cineva din Galaţi. Deşi n-am dat nimănui în cap, suntem obligate, din cauza prejudecăţilor, să ducem o viaţă dublă”, mai punctează patroana. Mira îmi povesteşte că şi ea are acasă o fetiţă de şase ani, care deşi s-a întâlnit des cu fetele de la serviciu, pentru că ies împreună cu copiii la cumpărături şi la sălile de joacă, nu ştie cu ce se ocupă mama ei: „Vreau să-i las afacerea când va creşte mare”.
Piatra de încercare pentru parteneri
Şi cele tinere, şi cele măritate m-au asigurat că partenerii lor de viaţă ştiu ce fac în orele de la muncă. „Soţul meu ştie că mă ocup de cinci ani cu aşa ceva. Iar pe fete le-am sfătuit să nu le ascundă bărbaţilor din viaţa lor ceea ce sunt. E mai rău să afle mai târziu. Cei care le vor cu adevărat, vor rămâne oricum lângă ele”, spune Mira.
Delia are şi ea un puşti de patru ani şi s-a recăsătorit. „Primul meu soţ m-a dus să lucrez la videochat. După ce la început era amuzat de ceea ce-i povesteam seara acasă, a devenit ulterior gelos şi agresiv. Odată m-a apărat Mira, care a fost nevoită să iasă în chiloţi pe stradă să-l liniştească, pentru că făcea scandal. L-am părăsit. Cel de acum e ok”, spune Delia.
Irina susţine că deşi iniţial a avut nişte discuţii cu soţul ei, acesta a acceptat, încât el nu s-a putut angaja după ce a fost dat afară: „Am început întâi ca al doilea job. Am facultate de educaţie fizică. Soţul meu a fost dat afară, iar noi trebuia să ne plătim ratele la casă şi să creştem băiatul. Ce era să fac? Doar din salariul de profesoară nu reuşeam să ne descurcăm. După ce am văzut că primesc bani atât cât să trăim decent fără probleme, am renunţat la prima slujbă şi am rămas doar cu asta”.
Vizavi de câştigurile pe care le obţin lucrând la videochat, fetele n-au vrut să declare nimic concret: „Putem trăi bine şi decent. Avem program flexibil”, s-au limitat ele să-mi explice.
„5 inches te fac o femeie fericită”
Mira susţine că a terminat filologie franceză-engleză şi că, înainte de a se angaja la videochat, a încercat şi alte slujbe. A lucrat, printre altele, şi la un supermarket la un raion unde era tot timpul frig, motiv pentru care s-a îmbolnăvit. După şase luni de spital, n-a vrut să se mai întoarcă acolo şi, cum ştia două limbi străine, a apelat la multele anunţuri din ziar. Trei ani a lucrat pentru altcineva. Deoarece avea şi stofă de afaceristă a fost foarte repede promovată şi administrator. Şi-a dorit însă să fie pe picioarele ei, aşa că şi-a deschis propria afacere, după ce şi-a convins şi alte trei colege să lucreze pentru ea. De doi ani îi merge din ce în ce mai bine. „E adevărat ce se spune că 5 inches te fac o femeie fericită”. Cum privirea mea a determinat-o să dea mai multe explicaţii, scoate din portofel un card American Express: „Pentru ceea ce te-ai gândit tu, cu siguranţă 5 inches sunt prea puţini!”, spune, amuzată.
Între arta seducţiei şi ciudăţenii la ordinea zilei
„Deşi majoritatea fetelor care vin să se angajeze cred că dacă desfaci picioarele în faţa camerei e suficient, meseria asta presupune mult mai mult. Trebuie să înveţi arta seducţiei, dacă vrei să câştigi mai mult. Nu trebuie să te vinzi ieftin. Pe lângă abilităţi de exprimare, uneori chiar în două trei limbi simultan, pentru că poţi avea chiar doi-trei clienţi deodată, trebuie să fii convingătoare, să ştii puţină psihologie şi să faci faţă ciudăţeniilor. Videochatul te determină să descoperi că lumea este cu totul altfel decât credeai. E frumos, e ca într-un spectacol. Dacă eşti profesionistă şi te pricepi să oferi şi emoţie, câştigurile n-au cum să nu vină. Eu chiar mai intru şi acum pe contul meu, pentru că îmi place să lucrez. Mi se face dor”, spune Mira, obişnuită să înfrumuseţeze realitatea.
Irina e cumva cu picioarele mai pe pământ şi tratează toată situaţia cu un umor demn de o cauză mai bună: „Când m-am angajat, am venit în prima zi depilată până în dinţi. Primul client mi-a spus că vrea să-mi vadă părul. Degeaba mi-am scuturat eu pletele prin faţa camerei, omul era nemulţumit. Am început să înţeleg că, de multe ori imaginea pe care o avem noi despre dorinţele bărbaţilor este eronată”. Fiind ceva mai matură şi, automat, mai înţeleaptă, ea este cea care are parte de solicitări ciudate: „Unii nu vor chestii legate de sex. Vor doar să discute cu cineva despre problemele lor în cuplu, vor confirmări, sau vor un sfat de la o femeie. Unul intra frecvent şi-mi cerea să stau cu gâtul în cameră, iar el să mă sărute. Alţii mi-au cerut doar să mă plimb prin cameră. E drept că sunt mulţi şi cei care vor un anumit tip de lenjerie intimă, sau anumite jucării. Dar sunt lucruri care nu mă afectează. E ca o joacă. Noi mimăm cu pricepere, iar ei ne cred”.
Geanina e angajată recent. Pentru ea botezul camerei web a fost unul destul de greu: „În prima zi am plâns. Am nimerit unul care m-a făcut în fel şi chip. Al doilea, m-a pus să mă îmbrac în lenjerie albă, cu ciorapi şi alte accesorii, după care s-a supărat şi n-a mai vrut să intre în privat să plătească. A fost cumplit, dar fetele au fost alături de mine şi m-au susţinut. Mi-a venit să renunţ, dar am de crescut un copil şi nimeni nu mă angajează. Acum nu-mi pare rău că am rămas. Am învăţat să fac faţă situaţiilor mai puţin plăcute”.
Înainte de plecare le-am tras de limbă pe cele mai tinere şi cele mai tăcute Gabi şi Ina, care au 21 şi 19 ani. Îmi spun că după terminarea liceului n-au avut altă soluţie de angajare.
„Cred că am noroc cu fetele. Noi formăm o mică familie împreună. Nu numai că ne susţinem moral la muncă, dar ne întâlnim şi ne petrecem timpul liber împreună. În plus, sunt stăpână pe viaţa mea, am banii mei. Părinţilor nu le-am spus. Le-ar fi greu să accepte…”, spune mezina trupei, o fată tunsă scurt, subţirică şi cu ochii mari.
Vârsta nu contează
Am mai aflat că una dintre ideile preconcepute e aceea că la videochat se pot angaja doar femei tinere. Mira mă asigură că e loc pe această piaţă de muncă pentru toate vârstele, de la tinere care abia au trecut de 18 ani, până la femei coapte sau chiar foarte coapte.
„Unul din lucrurile care pentru ele rămâne aproape de neînţeles este apetenţa bărbaţilor pentru femei în vârstă. Am avut o tipă destul de ciudată. Avea 53 de ani. Mai mult în glumă, am angajat-o să vedem ce face. Am avut surpriza să descopăr că pe site-urile franţuzeşti (francezii sunt cea mai perversă naţie în opinia mea) avea clienţi peste clienţi. Celelalte fete mai tinere şomau când intra ea pe site, în timp ce Ninette avea câte doi trei odată. A rămas proverbială o fază cu unul care a intrat în privat cu ea şi i-a cerut să-i vorbească despre Confucius. Noi toate am holbat nişte ochi cât cepele. Ne gândeam ce-o să facă biata Ninette. Dar ea era o enciclopedie ambulantă. L-a ţinut la poveşti, nu mai terminau cu cel Confucius. Era o tipă ciudată, dar foarte citită, care atrăgea alţi oameni ciudaţi. Sunt o mulţime pe lumea asta. Lucrase la o agenţie de turism, avea totuşi o minte destupată”, mai povesteşte Mira.
www.viata-libera.ro
