Decizia Curtii Constitutionale încinge spiritele
AMÂNARE Curtea Constitutionalã (CCR) a amânat pentru 12 septembrie o decizie în privinta (in)validãrii referendumului. Dupã aproape 13 ore de dezbateri pe marginea conditiilor de valabilitate a referendumului pentru demiterea presedintelui Traian Bãsescu, sedinta s-a încheiat cu o decizie surprinzãtoare. Pânã pe 12 septembrie, Curtea ar trebui sã primeascã date actualizate despre corpul electoral din România, în conditiile în care Ministerul de Interne, cel care a organizat referendumul, a anuntat în aceastã dimineatã cã nu-si poate asuma responsabilitatea fatã de “corectitudinea listelor electorale permanente”. Pânã atunci, Crin Antonescu va rãmâne presedinte interimar. Astfel, pânã pe 31 august, Guvernul României trebuie sã trimitã la CCR “listele electorale permanente actualizate în baza cãrora s-a desfãsurat referendumul din 29 iulie 2012”, au decis judecãtorii.
Potrivit site-ului www.gândul.info, Ministerul de Interne a trimis joi o nouã comunicare cãtre CCR, în care spune cã nu îsi poate asuma responsabilitatea pentru corectitudinea listelor electorale permanente, pentru cã nu dispune de mijloace suplimentare de verificare a acestor date. În cursul zilei de miercuri, MAI trimisese la CCR o adresã în care sustinea cã numãrul total al alegãtorilor este 18.292.514, adicã cel pe baza cãruia s-a desfãsurat referendumul.
Adresa aratã cã, începând cu modificarea legii de functionare din 2004, MAI nu mai are responsabilitatea de a actualiza listele electorale, ci autoritãtile administratiei publice locale MAI – servicii locale sau judetene de evidentã a persoanelor -, prin Directia de Evidentã a Populatiei, aratã în adresã cã “existã posibilitatea” ca pe listele electorale sã fie înscrise persoane decedate sau persoane care s-au stabilit în strãinãtate. Cauza acestor erori ar fi faptul cã ofiterii de stare civilã de la primãrii sau personalul serviciilor de evidentã a persoanelor din subordinea consiliilor locale nu au comunicat sau nu au operat datele privitoare la aceste persoane. O altã cauzã ar putea fi “neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã” a acestei obligatii de cãtre primãrii. În cazul românilor care s-au stabilit în strãinãtate, cu acte oficiale, MAI dã vina pe autoritãtile strãine care nu au comunicat datele sau pe românii care nu au anuntat autoritãtile din tarã.
CCR a anuntat miercuri searã cã amânã dezbaterile pentru joi, la ora 09.00, si cã solicitã informatii MAI si INS. “Plenul Curtii Constitutionale, în temeiul art. 77 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a solicitat informatii necesare solutionãrii contestatiilor de la Ministerul Administratiei si Internelor si de Institutul National de Statisticã. Pânã la momentul închiderii sedintei, Ministerul Administratiei si Internelor nu a rãspuns solicitãrii Curtii”, se aratã într-un comunicat al CCR. Drept rãspuns, Ministerul de Interne a comunicat cifra de la care s-a dat startul referendumul: 18.292.514. Ceea ce înseamnã cã institutia condusã de Ion Rus pune punct unei campanii pornite din propriul partid, care încearcã sã punã presiune pe CCR sã coboare pragul de validare, în baza unor cifre neoficiale privind numãrul de alegãtori din România.
Zegrean: “Trebuie sã avem documente.”
“Noi suntem judecãtori, noi trebuie sã avem documente trimise cãtre noi”, a declarat presedintele CCR, Augustin Zegrean, explicând cã pe baza acestor documente se iau decizii si se rãspunde la sesizãri. El a spus cã sesizãrile cãtre Curte fac referire la faptul cã numãrul cetãtenilor înscrisi pe listele de vot este mai mare decât cifrele de la INS.”Am cerut sã ne spunã care e cifra pe care o detin”, a spus Zegrean. Magistratii trebuie sã ia o decizie dupã ce Biroul Electoral Central a prezentat rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie. Potrivit acestora, la urne au venit 8.459.052 de persoane, dintr-un total de 18.292.464 înscrise în listele electorale, ceea ce înseamnã cã prezenta la vot a fost de 46,24%.Potrivit legii, conditia de validare a referendumului este ca la acesta sã participe jumãtate plus unu dintre alegãtori, respectiv 9.146.234 de persoane. Dacã magistratii Curtii Constitutionale vor invalida referendumul, decizia se trimite în Parlament, care ia act, iar Traian Bãsescu se poate întoarce la Cotroceni.
Florin Ciurariu: “Finalul nu poate fi altul decât demiterea presedintelui Bãsescu.”
“Este o amânare dar cred cã în momentul organizãrii Referendumului trebuia sã-si punã aceastã problemã. Greseala a fost atunci când a fost acceptat un prag electoral de participare la referendum. Nu este democratic si nu respectã principiile la nivel european, privind alegerile. În plus, baza la care te raportezi nu este foarte clarã. Oricum, în urma acestui referendum Bãsescu, a iesit foarte sifonat pentru cã optiunea celor care au votat a fost extrem de clarã. Finalul nu poate fi altul decât demiterea presedintelui Bãsescu.”, a declarat Florin Ciurariu, presedintele PNL Vaslui.
Dan Marian : “România va fi profund afectatã de instabilitatea politicã.”
“Niciodatã n-am comentat deciziile Curtii Constitutionale, nu o voi face nici acum. În schimb, apreciez cã efectele acestei amânãri sunt dezastruoase. Pânã în septembrie, România va fi profund afectatã de instabilitatea politicã. Din punct de vedere economic, repecursiunile vor creste ca amploare. Din pãcate, cei care vor pierde vor fi toti românii. Toate eforturile fãcute în 2010, de noi toti, prin mãsurile de austeritate impuse de crizã, vor fi anulate în aceastã perioadã. USL se face vinovat de acest haos politic si economic. Îmi este greu sã estimez care vor fi pierderile, dar fiecare dintre noi putem afla asta urmãrind zilnic Cursul Leu-Euro si pretul de la pompã!”, Dan Marian, presedintele PDL Vaslui.
