RECUNOASTERE… Municipiul Vaslui va avea, începând de sãptãmâna viitoare, trei noi Cetãteni de Onoare. Este vorba despre Doina Morosanu, îndrãgita interpretã de romante a Vasluiului, maestrul coregraf Gheorghe Ilascu si cunoscutul scriitor Teodor Pracsiu. Ceremonia de acordare a titlurilor va avea loc duminicã, de Ziua Nationalã a Culturii, într-un cadru festiv si în prezenta consilierilor locali. Titlul are „în general caracter onorific”, nu vine la pachet cu beneficii financiare, însã, potrivit Regulamentului de acordare a acestuia, „poate fi însotit si de un premiu stimulativ”. Odatã deveniti cetãteni de onoare, cei trei vasluieni vor avea dreptul de a participa, alãturi de primarul municipiului, la toate actiunile publice semnificative, organizate sub egida Consiliului Local si a Primãriei Vaslui, dreptul de a participa la dezbaterile din sedintele în plen ale Consiliului Local si de a lua cuvântul în problemele care vizeazã domeniul în care i s-a conferit titlul. Municipiul Vaslui are, pânã în prezent, 31 de Cetãteni de Onoare, printre care omul de afaceri Adrian Porumboiu si fiul sãu, regizorul Corneliu Porumboiu, academicianul Radu Miron, pãrintele Constantin Burduja, medicii Augustin Ilies si Valeriu Lupu, atleta Mirela Lavric si antrenoarea Viorica Pintilie, precum si fostul primar al Vasluiului, Victor Cristea.
În editia de astãzi vã prezentãm, atât cât ne permite spatiul, activitatea vasluienilor care vor primi duminicã, 15 ianuarie, titlul de Cetãtean de Onoare. Doina Morosanu este una dintre cele mai cunoscute interprete de romante din tarã. A terminat Liceul „Mihail Kogãlniceanu” si a reprezentat România la mai multe festivaluri. Este singura solistã de judet care a împãrtit scena cu vedete internationale precum CC Catch sau Paul McCartney. A obtinut încã de la debut cel mai mare premiu care exista pe vremea aceea, trofeul concursului televizat „Steaua fãrã nume”. Întâlnirea cu romanta s-a produs în anul 1993, când a cîstigat Premiul I la sectiunea Interpretare a Festivalului „Crizantema de aur”. A fost numitã „protejata lui Mihai Trãistariu”, pentru cã a ajutat-o sã îsi lanseze primul album, denumit „Drumul meu”. A fost o surprizã pentru aceasta, un cadou de ziua sa: 12 ianuarie. Despre acest moment, Doina Morosanu a povestit: „Am fost invitatã la un festival pentru copii, iar dupã ce am cântat, Mihai Trãistariu a spus: «Cred cã aici trebuie sã meargã marele premiu. E pãcat ca vocea ta sã nu mai fie auzitã». Apoi, dupã ceva timp, am fost invitatã la Piatra Neamt, la o emisiune TV. Când am deschis usa sãlii de spectacol, toatã lumea a început sã-mi cânte «Multi ani trãiascã». Atunci mi s-a spus cã albumul meu este gata si nu mã puteam opri din plâns”.”Doina Morosanu este numitã pe drept <vocea de aur a Vasluiului>. A strãlucit ca solit vocal pe scenele tãrii, în festivaluri, concursuri si spectacole de înaltã tinutã. (…) A colaborat cu diferiti compozitori care au apreciat-o si i-au dat cântece frumoase: „O iubite”, „Ce m-as face fãrã tine”, „Dintr-o privire”, „Ochii tãi senini”, „Tot ce a fost”. A reprezentat România la Festivalul de muzicã pop de la Ljubljana, fiind cea mai tânãrã concurentã. În 1995, a obtinut marele premiu la „Crizantema de aur”, cu romanta compusã de dirijorul Paraschiv Oprea, „Romantã, romantã”. În anul 1996 a obtinut locul I la interpretare, locul I la reatie si marele premiu la „Crizantema de aur”, cu piesa compusã de Constantin Bardan, „Viata-i joc de noroc”. La altã editie a festivalului, a primit premiul special pentru creatie, interpretând romanta compusã de compozitorul vasluian Marcel Iorga, „Un buchet de trandafiri”. (…) Doina Morosanu mai are multe de spus în muzica româneascã, este si va fi unicã. De aceea sã o pretuim cât nu e prea târziu. Sã ne mândrim cu ea. Sã pretuim pânã la infinit <Vocea de aur a Vasluiului>”, a scris interpretul George Forcos Palade în recomandarea anexatã proiectului de hotãrâre privind acordarea titlului de Cetãtean de Onoare interpretei Doina Morosanu.
Teodor Pracsiu, unul dintre pilonii vietii culturale ai comunitãtii vasluiene
Teodor Pracsiu este unul dintre cei mai apreciati oameni de culturã din Vaslui. Profesor de limba si literatura românã la bazã, acesta s-a remarcat ca ziarist, cristic de teatru si scriitor. În publicisticã a debutat în 1969, la aproape 23 ani, în paginile cotidianului „Vremea nouã”, cu articole, note, reportaje. În 1975 a devenit cronicarul gazetei si timp de trei decenii (1975-2005) a publicat cronici fie în presa localã („Vremea nouã”, „Adevãrul de Vaslui”, „Obiectiv”, „Pãreri Tutovene”, „Clepsidra”, „Ethos”), fie în „Cronica” (Iasi), „Ateneu” (Bacãu), „România literarã” (Bucuresti), „Teatrul” (Bucuresti), speciile publicistice predilecte fiind: cronica teatralã, recenzia, eseul teatrologic, articolul de problemã, fixat tematic pe douã domenii – culturã, în sens larg si învãtãmântul. Printre cãrtile publicate se numãrã „Clepsidrele Thaliei”, „Mãstile lui Cronos”, „Transparente critice”, „Oglinzi paralele”. Unul dintre cele trei laudatio anexate proiectului de hotãrâre privind acordarea titlului de Cetãtean de Onoare scriitorului Teodor Pracsiu este semnat de Gelu Voicu Bichinet, directorul Bibliotecii Judetene „Nicolae Milescu Spãtarul”. Iatã ce scrie acesta: „Teodor Pracsiu este o personalitate marcantã si complexã, manifestându-se cu deosebitã competentã ca profesor, inspector de specialitate de limba si literatura românã si excelând în diverse domenii ale culturii ca publicist, critic literar, umorist, teatrolog. (…) Ca un veritabil om de culturã, Teodor Pracsiu are meritul de a fi pãtruns în tainele teatrologiei si face acest lucru de mai bine de patru decenii. Pentru cei atrasi de lumea teatrului, cãrtile sale sunt porti deschise spre cunoastere acestei arte, ale cãrei valori, departe de a fi desuete, continuã sã influenteze profund cititorii si publicul de toate vârstele. (…) Ca o recunoastere a meritelor sale literare, a fost primit în rândurile Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iasi, în anul 2006. Teodor Pracsiu este unul dintre pilonii vietii culturale a comunitãtii vasluiene pe care o animã prin prezenta constantã la evenimentele marcante (lansãri de carte, simpozioane, conferinte, vernisaje etc.). Întreaga sa activitate are un rol semnificativ în dezvoltarea spiritualã si culturalã a meleagurilor vasluiene, fiind un model de intelectual de la care mereu avem de învãtat. Dezvãluindu-ne fatetele personalitãtii sale, când omul de o sobrietate delicatã, când gentilomul neiertãtor, Teodor Prcasiu rãmâne un etalon de eruditie nestirbitã si umbritã de tarele vremurilor pe care le trãim”, se aratã în biografia fãcutã de directorul bibliotecii judetene scriitorului Teodor Pracsiu.
Gheorghe Ilascu a adus o contributie esentialã la afirmarea judetului Vaslui peste hotare
Maestrul coregraf Gheorghe Ilascu a descris, de-a lungul timpului, drept „omul care tine în viatã horele”. A câstigat peste o sutã de premii la festivaluri judetene, interjudetene si nationale. Scriitorul George Stoian a rezumat activitatea maestrului coregraf astfel: „Contributia directã, substantialã si calificatã a lui Gh. Ilascu a pus Vasluiul pe primul loc în România – în douã concursuri artistice nationale televizate, în mari întreceri artistice nationale, în crearea unor opere scenice originale si impresionante (opera tematic-coregraficã „Penes Curcanul”, de exemplu). Gh. Ilascu a parcurs prin meritele si talentul sãu toate treptele artistice care au condus la performantã: dansator, instructor, coregraf stagiar, coregraf, asistent de maestru coregraf si în final, ca ultimã treaptã profesionalã – maestru coregraf, dupã absolvirea unui stagiu de pregãtire artisticã la Ansamblul National „Rapsodia Românã”. Astfel, intrând în lumea bunã a artei coregrafice si practicând, ca regizor coregraf sau ca executant, arta care l-a consacrat, el a pãtruns în lumea marilor artisti coregrafi ai României, cu care a colaborat multi ani la realizarea unor mari spectacole. Gh. Ilascu a fost de-a lungul anilor creatorul unor mari ansambluri (la Casa pionierilor si la Palatul Copiilor din Vaslui, la Vetrisoaia, la Husi, la Vaslui, la Negresti, la Pãdureni, la Murgeni, la Bârlad etc.), pretutindeni sãdind în dansatori si în public dragostea pentru folclorul românesc si pregãtind instructori care ulterior i-au continuat opera. Cu o tenacitate de exceptie si cu un mare interes pentru cunoasterea si conservarea folclorului nostru, Gh. Ilascu a strãbãtut toate satele judetului pentru a culege si a imortaliza în cãrtile pe care le-a publicat, în spectacole, în înregistrãri pe bandã audio si în fotografii nestematele creatiei populare din Moldova pentru a rãmâne peste timp urmasilor nostri. A slujit multe institutii de culturã, casã de culturã si cluburi, cãmine culturale, ansambluri artistice de amatori sau profesioniste, scoli în pregãtirea si afirmarea unor acte artistice deosebite, în pregãtirea unor spectacole pentru turnee în tãri strãine. Si-a adus o contributie esentialã la afirmarea României artistice si a Moldovei, a judetului Vaslui si a resedintei sale peste hotare, sporind astfel prestigiul acestora, ducând numele orasului Vaslui în constiinta de admiratie si respect a milioane de oameni în tarã si în strãinãtate. Gh. Ilascu este omul, artistul si cetãteanul orasului Vaslui care, prin efortul si talentul sãu, prin constiinta sa civicã, prin munca si rezultatele sale, prin relatile corecte interumane create în viata sa profesionalã si particularã, prin modestia si exemplul sãu, meritã în mod întemeiat a se afla printre cetãtenii de onoare ai municipiului Vaslui, fiind el onorat prin aceasta si onorând la rândul sãu lista cetãtenilor de onoare ai acestui oras”, se aratã în recomandarea scriitorului George Stoian, anexatã proiectului de hotãrâre privind acordarea titlului de Cetãtean de Onoare coregrafului Gheorghe Ilascu.
Eminescu si gândurile lui”, spectacol la Centrul de Afaceri Vaslui!
EVENIMENT… Elevii vasluieni sunt invitati astãzi, 13 ianuarie, la un spectacol inedit. Se numeste „Eminescu si gândurile lui”, este pregãtit de copii si vizeazã cele mai cunoscute poezii ale poetului national. Evenimentul va avea loc la ora 11:00, la Centrul de Afaceri si este adresat elevilor din ciclul primar. Spectacolul este regizat de Ramona Ananie, actritã a Teatrului „Victor Ion Popa„ Bârlad, si sustinut de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) Vaslui. „Evenimentul continuã sirul proiectelor organizate anual de institutia noastrã pentru tinerii iubitori de poezie si actorie. Adresãm invitatia elevilor din ciclul primar si cadrelor didactice de a participa vineri la un spectacol jucat de copii, care va îmbina armonios fragmente din poeziile marelui poet national precum „Rugãciune”, „Cine esti?”, „Amorul unei marmure”, „Glossa”, „Fiind bãiet pãduri cutreieram”, „O, rãmâi”, „Ce te legeni?”, „Freamãt de codru”, precum si alte poezii”, a spus coordonatoarea proiectului, Anca Iacob, consultant artistic CJCPCT Vaslui.
Spectacolul a avut deja o reprezentatie: duminicã, 8 ianuarie, pentru publicul bârlãdean, iar astãzi va mai avea una, pentru publicul vasluian.
Actanti ai proiectului sunt 15 copii din Bârlad, membrii ai Centrului Educational YES, respectiv: David Irimia, Dennis Petrea, Yanni Coseru, Tudor Cojocaru, Ilinca Sandu, Gloria Iosub, Angela Ghergu, Maia Ciobanu, Teodora Tãnase, Alexandra Tãnase, Bianca Mistrianu, Amelia Lupu, Amalia Amarandei, Erika Coseru, Camelia Buta.
Dan Ravaru: „Eminescu rãmâne cel mai elevat si cel mai cult scriitor al românilor”
Pe 15 ianuarie 2023, România celebreazã o zi cu dublã semnificatie: Ziua Culturii Nationale si 173 de ani de la nasterea poetului national al românilor. În amintirea regretatului etnolog vasluian Dan Ravaru, vom reda unul dintre textele acestuia despre „Luceafãrul poeziei românesti”: „Cine a fost, cine este si cine va fi Eminescu? Este foarte greu sã rãspunzi deoarece îl putem defini în mai multe feluri: poet inegalabil, romancier al începuturilor, un romantic, un liric si un satiric în acelasi timp, un istoric, un economist, un geograf, dar si un om politic si un ideolog al spiritului national românesc despre ceea ce se vorbeste putin si tot mai putin. Interesant este, în primul rând, complexitatea eminescianã, valoarea artisticã si faptul cã este adevãratul creator al limbii române moderne în primul rând sub aspect artistic. Dacã citim lucrãrile contemporane existentei sale, vom rãmâne uimiti de diferentele lingvistice, de felul de exprimare al ziaristilor si al scriitorilor din vremea aceea. Nu este de mirare cã multi contemporani l-au respins sau ignorat. Uimitoare este o relatare culeasã din Ipotesti de George Cãlinescu de la un bãtrân al satului. Acesta îsi amintea de copilul Eminescu oarecum ciudat, dar spunea cu nevinovãtie cã dupã ce a plecat din Humulesti, despre el nu s-a mai auzit nimic, confirmând zicala cã nimeni nu este profet în tara sa. Ignoranta acestui om simplu este scuzabilã, nu însã faptul cã mai târziu s-a încercat atâtea marginalizãri ale lui Eminescu, afarã de cele citate care aveau o genezã politicã, au urmat altele ale unor poeti slabi din zilele noastre, pe care îi deranjeazã geniul eminescian. În ciuda tuturor acestora, Eminescu rãmâne cel mai elevat si cel mai cult scriitor al românilor. El are o permanentã rezonantã în sufletul cititorilor indiferent de vârsta, de gradul de instructie al acestora. Eminescu poate sã subjuge toate categoriile de cititori de la cei care lãcrimeazã la romante, pânã la cei care luptã sã descifreze sensuri filosofice profunde cuprinse mai ales în poemele sale. Arta nu are vârstã, nu o putem confunda cu civilizatia care cunoaste o dezvoltare liniarã chiar dacã are întreruperi. Când este vorba de culturã si de artã, este cu totul altceva. Omul modern, care trãieste în lumea cuceririlor cosmice, poate fi emotionat de creatiile artistice apãrute în antichitate. Tragediile grecesti, de exemplu, încã nu au fost egalate, ca si piesele lui Shakespeare”, explica, în urmã cu câtiva ani, profesorul Dan Ravaru.
Eminescu, revizor scolar la Vaslui
„Eminescu e prea mare sã ne concentrãm într-un numãr limitat de rânduri, de aceea, dat fiind cã suntem în judetul Vaslui, sã conturãm relatiile dintre acesta si judetul nostru. În primul rând, Eminescu ne-a cunoscut prin intermediul lui Theodor Rosetti si Petre Carp, vasluienii aflati printre întemeietorii societãtii Junimea. Apoi, între 1875 si 1876, a fost revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui. Slujba aceasta i-a fost oferitã de Titu Maiorescu, pe atunci ministru al învãtãmântului, în scopul de a-l ajuta material fiindcã retributia era destul de substantialã. Tot atunci a fost numit revizor scolar si I. L. Caragiale, dar aici apare o imensã deosebire. Cel din urmã a tratat cu superficialitate misiunea încredintatã si s-a mãrginit la vizite întâmplãtoare în scoli, pe când Eminescu, cu constienciozitate de tip nemtesc, a muncit foarte mult, în acest domeniu. A reusit ca în acest interval de timp sã facã sute de inspectii în scoli si sã scrie peste 1000 de pagini. La Dumesti, de exemplu, ia apãrarea unui învãtãtor oprimat de primar, descoperind cauza acestei atitudini. La Laza, apreciazã stilul în care se desfãsoarã procesul educativ. Totodatã, aici va rezolva problema privind construirea unui local de scoalã. De ce amintim aceste lucruri? Sã comparãm preocupãrile sale pentru filosofia germanã si gândirea indianã pe care le studia profund cu faptul cã la Sauca se preocupã de numãrul de cãrãmizi si de scânduri, recuperate de la demolarea unui han si care puteau fi folosite la construirea unor scoli. Avem mare nevoie acum de Eminescu, în anii acestia atât de periculosi pentru viitorul culturii si chiar al natiunii române. Suntem uimiti cã de 25 ani în România nu au mai apãrut vreun poet, vreun romancier, vreun pictor, care sã se impunã în spiritualitatea româneascã. Deci, nimic nou cu adevãrat în noapte în cultura luminatã doar de pâlpâirile unor creatori mai în vârstã. Chiar în perioada cea mai neagrã a istoriei, între 1950-1960, au apãrut totusi un Nicolae Labis sau un Marin Preda. De ce acum nu mai vine niciun geniu artistic din rândurile poporului român asa cum s-a întâmplat altãdatã ? În schimb, avem o zi a culturii nationale privitã cu multã indiferentã, poate cu acelasi impact al stupidei maimutãreli ale unor obieciuri strãine ca „ziua fãrã pantaloni”. Pe Eminescu îl dorim salvator al culturii românesti, aceasta fiind cea mai mãreatã si cea mai solicitantã sarcinã a genului nostru national”, povestea profesorul Dan Ravaru.
VERSURI… Un fost muncitor de la fabrica de Rulmenti din Bârlad a scris o poezie exceptionalã despre Mihai Eminescu. Este vorba despre Stefan Durlai, membru al Cenaclului literar „Alexandru Vlahutã”. Are 83 de ani si este dovada vie a faptului cã atunci când îti doresti ceva cu adevãrat, poti depãsi toate barierele. Stefan Durlai s-a nãscut pe 21 februarie 1939 în comuna Zorleni. Copilãria si-a petrecut-o în sãtucul „7 case” din comuna Sârbi. În perioada 1950-1956 a urmat cursurile gimnaziale si liceul la Colegiul „Gh. Rosca Codreanu”, iar apoi a intrat în câmpul muncii. Toatã viata a lucrat în fabricã, mai întâi la Combinatul Siderurgic Hunedoara, ca furnalist, strungar si tehnician normator, iar apoi în fabrica de Rulmenti de la Bârlad. A fost redactor la ziarul „Uzina noastrã”, organul de presã al combinatului siderurgic, iar apoi la ziarul „Rulmentul”, unde scria diferite articole despre munca si viata colegilor sãi rulmentisti. În 2009 a publicat primul volum de poezii – „Ca un zbor” si l-a prezentat la Galeriile de artã „N. N. Tonitza” din Bârlad. Apoi a publicat alte patru volume de poezii: „Iarna vietii”. „Viata… ca un cadou”, „Cu viata… prin viatã trecând” si „Lumini si umbre”. Redãm în rândurile urmãtoare poezia bârlãdeanului Stefan Durlai, dedicatã celor 173 de ani de la nasterea poetului national – Mihai Eminescu.
Lui Mihai Eminescu
(la 173 ani de la nastere)
Se îmbracã azi, în mantie de argint, natura,
Sãrbãtorind venirea-n lume, a pruncului… Mihai!
Luceafãrul, ce-a rãsãrit, pe bolta înstelatã,
Sã lumineze vesnic, al tãrii noastre plai!
Se aud din ceruri, cum trâmbitele îngerilor sunã,
Se aud si pe pãmânt, clopotele în turnuri de biserici cum rãsunã!
Si sfintii cinstesc ziua de azi si pun masa în Rai,
Cãci sãrbãtoresc Luceafãrul poeziei, pe Eminescu Mihai.
Din florile zãpezii, sã-i facem lui coroane,
Si sã-i împodobim mormântul sãu sãrac!
Cãci viata-i pe pãmânt, i-a fost doarã canoane,
Si totusi a cântat-o, cu sufletu-i de Dac!
În viata sa cea scurtã, trãitã-n mars fortat,
I-au fost frate si sorã, câmpia, râul, ramul.
Si le-a iubit cu patos si-n versuri le-a cântat,
Si cântecul dreptãtii, i-a cultivat elanul!
Aduc toate în cor, un zvon de preamãrire,
Iar brazii cei înalti, cu crestetele-n Rai.
Fosnesc, în soapte adânci, în cântec de slãvire,
Tot îngânând ecoul… Mihai… Mihai… Mihai…
Stefan Durlai
(ianuarie 2023)
VASLUIANUL LINISTIT
Este absolut incredibil! De unde atât de multă ura la unii oameni? Atât de multă dușmănie… Dar și atât de multă nesimțire! Acest „ziarist defunct” pare picat din altă lume, foarte bine zis – din lumea de dincolo. Cum poți gândi și scrie cu destinația spațiului public asemenea incalificabile și inumane mizerii.? Cum de se poate comporta un om cu atâta josnicie? Ma închin Doinei Moroșanu și lui T. Pracsiu cu rugămintea de a încerca să nu ia în seama aceasta mizerie umana. Regret, regret nespus ca acest specimen se afla printre noi, se afla printre oamenii care știu să-și prețuiască adevăratele valori. Apreciez sincer gestul publicistic al ziarului VREMEA NOUĂ, care semnalează cu atât de multă eleganță acest adevărat eveniment din viata Vasluiului, eveniment creat de lăudabila Primărie vasluiană.
Da…tu cine pizda mătii mai ești mă prăpăditule ?
Cine te crezi să ai drepturi de categorisit oamenii ?
Piei…în întuneric …?!!!!
Verginica Pracsiy, o betiva ordinară care face scandal în bar la judeteana pe motiv ca o incarca la bani ospătarul, este de fapt fiica lui Teodor pracsiy, Magdalena alta fiica curvă și care când era profesoara în Vaslui aducea elevi în scara blocului și se silua cu voie buna, acum, fiind nare lingvist în București, Dănuț, profesor emerit, și Cristi un tantalau ca taucasul și plin de labă, ca taixasul, blestem de familie. Și doamna pracsiy, cerșește…. Ce știe toți. Ca nu a avut în familie…… Dar Teodor, a ascuns manuscrisele ca, nevasta lui cu care a făcut 4 copii, să nu aibă remunerație prin moștenire. El, Teodor, are pe blonda de pe Traian, ca pe o mimoza.
Doina Moroșanu, o curvă vasluiana și Teodor pracsiu, un Labagiu afemeiat, care a lăsat pe nevastă lui sa înnebunească după lipsa de sex, și el, a luat o tanara de 22 de ani, drept a doua femeie. Dănuț, Cristi, curvă de Magdalena și betiva de Virginia de la Emil Racoviță, îl vor devora în mormânt pe securistul, labagiul și pedofilul, de Theodor Pracsiu…..
Pracsiu…!!!??? O nonvaloare !!!
„Oamenii se împart în trei categorii: intelectuali, proști și ingineri.” spunea, cu o greață viscerală, la o lansare de carte, Marele, Incomensurabilul, Apocalipticul, Atotcunoscatorul, Matusalemicul și Misoginul Pracsiu.
Ce onoare!!!! Ce oRoare!!
Propun pe Viorel si Vulpita…. Sunt vedete ale latrinei 1 , emisiune acces dinrect…
Alina Plugaru nu a prins loc?.. 😀
Anonim.
Achiesez in totalitate obiectivului și atotcuprinzătorului portret realizat profesorului Teodor Pracsiu de subtilul intelectual Gelu Voicu Bichinet.
M-a surprins faptul că această recunoaștere
din partea comunității vasluiene vine așa de târziu.
In fața valorii incontestabile intelectuale, a spiritului enciclopedic, a pedagogului, scriitorului deosebit ”
mă înclin cu înaltă consideratiune- Chapeau bas” cum spun francezii.
Felicitări dle profesor, Teodor Pracsiu! Să fiți sănătoș cu familia dvs.!
Deoarece vasluienii onești va admiră necondiționat nu luați aminte la frustrații… cârcotași!
La mulți ani !! Doina Moroșanu
Cârcotaș
Pracsiu a fost dintotdeauna omul serviciilor, al puterii și al săpăturilor…
Răsplata jertfei patriotice ! Brava,,,,
Subscriu. Fiul lui Teodor, Cristi, este la SRI, un imbecil, dar este acolo. scrie și el ce scria tatasul……. Donici, 12, va da muie, pracsiilorr…..
Noi avem facultăți particulare și nici ofițeri nu ne-a făcut nimeni, știm să încălcăm și legea fara frica.
De fapt se cheamă Ziua Culturii Naționale. Niet kultur…