Vasluiul sub arme: Cinci zile de război regizat în 1894. Vizita regelui Carol I în județ

SIMULARE… În toamna anului 1894, câmpiile, dealurile și pădurile dintre Roșiești, Crasna, Munteni de Jos și Vaslui s-au transformat într-un vast teatru de operațiuni militare simulate, într-unul dintre cele mai spectaculoase și ambițioase exerciții organizate vreodată în Regatul României. Sub comanda directă a Regelui Carol I și în prezența elitei militare și politice a vremii, peste 40.000 de soldați din Corpul III și Corpul IV de armată, însoțiți de cavalerie, artilerie, vânători și detașamente de sprijin, au recreat scenarii de război pe durata a cinci zile, între 23 și 27 septembrie. Alegerea zonei Vaslui-Bârlad – încărcată de istorie, fiind locul unei mari victorii a lui Ștefan cel Mare – a întărit dimensiunea patriotică a acțiunii, iar prezența Regelui pe teren, alături de statul-major și atașați militari străini, a transmis un mesaj clar privind seriozitatea cu care era tratat exercițiul militar.

În toamna anului 1894, dealurile și pădurile dintre Roșiești, Crasna, Munteni de Jos și Vaslui au devenit pentru câteva zile teatrul unui vast exercițiu militar care a reunit peste 40.000 de militari, ofițeri, politicieni și figuri marcante ale Regatului României. Aceste manevre, considerate la vremea lor un eveniment de mare anvergură, s-au desfășurat sub atenta supraveghere a Regelui Carol I, personal prezent pe teren, însoțit de membrii Casei Regale și de oficiali ai Ministerului de Război. Exercițiile au avut loc între 23 și 27 septembrie, într-un cadru geografic cu relief accidentat, ales intenționat de Suveran tocmai pentru a testa capacitatea de adaptare și eficiența armatelor române în condiții cât mai apropiate de cele reale de război. Regiunea Vaslui-Bârlad nu a fost aleasă întâmplător – pe aceste meleaguri, Ștefan cel Mare însuși cîștigase una dintre cele mai mari biruințe ale Moldovei. 

Manevrele militare din zona Roșiești-Vaslui

Pentru a avea o privire de ansamblu cât mai bună asupra evenimentelor din zilele de 23-27 septembrie 1894, am ales să răsfoim ziarele vremii, care ne oferă o sursă unică de informare. Astfel, o să prezentăm manevrele militare prin ochii ziariștilor din acea perioadă, împreună cu opiniile lor personale. În urma manevrelor din toamna anului 1894, relatările din presa vremii au oferit o imagine detaliată a desfășurării exercițiilor militare. Potrivit unui articol din ziarul Adeverul, din 28 septembrie 1894, Corpul IV al armatei române a avansat dinspre nord, prin valea Siretului, până la Roman, iar ulterior a trimis o divizie spre Iași pentru a-l ocupa. Întâlnirea cu Corpul III, care înainta din zona fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați, a avut loc la Vaslui, unde s-a desfășurat o luptă (simulată) între cele două corpuri de armată. În timpul acestora, Regele Carol I a fost prezent pe teren, observând cu mare atenție mișcările trupelor, și a dat ordin pentru încetarea manevrelor la ora 13:00. În schimb, un alt articol din Adeverul din 2 noiembrie 1894 subliniază viziunea critică asupra întregii operațiuni, considerând manevrele nu ca pe o „sărbătoare națională”, așa cum au fost prezentate de unele ziare oficiale, ci ca pe un eșec costisitor. A fost subliniat contrastul între fastul evenimentului, cu cheltuieli mari și aplauze oficiale, și condițiile de viață ale soldaților, care au suferit din cauza frigului, lipsei de hrană și a marșurilor forțate. 

Pregătirile pentru vizita regală în orașul Vaslui

Ziarul Ecoul Moldovei surprinde în detaliu efervescența locală din Vaslui în preajma sosirii Regelui Carol I și a desfășurării manevrelor. Orașul cunoștea o mobilizare generală: se făceau pregătiri pentru găzduirea Suveranului – acesta urma să fie primit în casa Mavrocordat – iar chiriile locuințelor crescuseră simțitor, atingând sume de 25-50 lei pe cameră, semn al cererii foarte mari din partea celor sosiți în oraș. Din punct de vedere militar, se relata în detaliu sosirea trupelor în zona manevrelor. Pe 19 septembrie, unități din Iași – printre care Regimentul 12 Bârlad, 25 Vaslui, 13 Iași, 14 Roman, batalioane de vânători și artilerie – au pornit spre Vaslui în marșuri organizate, fiind inspectate de generalul Pilat. Trupele din Roman s-au întâlnit ulterior cu cele din Iași, iar întregul Corpul IV s-a deplasat către zona Docolina (Crasna)-Roșiești, unde urma să se confrunte cu Corpul III, care înainta dinspre Bârlad. Pe 24 septembrie, conform aceleiași surse, Regele Carol I a sosit la Crasna, fiind primit cu onoruri de autoritățile din județul Fălciu și de un public numeros, venit inclusiv din Huși. Suveranul a plecat apoi călare spre Roșiești, pentru a observa direct mișcările trupelor. Ulterior, s-a întors la Vaslui, unde i s-a oferit o primire fastuoasă. În ziua următoare, 25 septembrie, a fost prezent din nou pe teren, asistând alături de statul-major și de atașații militari străini la evoluțiile militare din zona Crasna, acolo unde lupta dintre cele două corpuri de armată s-a desfășurat în toată amploarea ei. 

Viața în tabără, desfășurarea manevrelor și impresii din teren

Ziarul Evenimentul oferă o perspectivă foarte detaliată asupra manevrelor militare din anul 1894, concentrându-se pe atmosfera de pe teren, dificultățile practice și impresiile directe ale reporterilor prezenți în mijlocul trupelor. Pe 21 septembrie, cartierul general al Corpului IV de armată a sosit la Vaslui, iar ofițerii – în frunte cu generalul Budișteanu – și-au instalat corturile pentru bivuac pe câmpul din spatele gării, dormind în condiții proaste, în urma unei ploi abundente. Pe 22, zi prevăzută pentru repaus, s-au auzit deja primele împușcături în valea Bârladului, semn că posturile înaintate ale celor două corpuri intraseră în contact. Începând cu 23 septembrie, marșul trupelor s-a intensificat, iar la Crasna s-a desfășurat prima luptă serioasă între avangarde, întreruptă brusc de o ploaie torențială. Condițiile meteorologice dificile nu i-au împiedicat însă pe ofițeri să asedieze restaurantul gării Crasna, în căutarea unui moment de respiro. Pe 24, manevrele au atins un nou nivel de intensitate: luptele s-au desfășurat simultan în zona Roșiești și pe înălțimile din apropiere de Podul Doamnei. Un jurnalist prezent pe câmpul de luptă a relatat cum infanteria și artileria înaintau vizibil, în linii strânse, iar bubuitul tunurilor transforma valea într-un adevărat infern. Regele Carol I a sosit în acea zi cu trenul regal la Roșiești, a încălecat și a pornit spre linia frontului, însoțit de atașați militari străini și de ofițeri de stat major. Deși poziția Corpului de Nord era considerată mai puternică, trupele s-au retras conform temei planificate a manevrei – un detaliu criticat de observatori, care considerau că în condiții reale, armata ar fi fost decimată. 

Regele Carol ia prânzul pe un deal din comuna Albești

Regele Carol I a luat prânzul pe dealul Ceabăului, de lângă Crasna, informație pe care o relatează un ofițer într-un articol de ziar: „În anul 1894, ca tânăr sublocotenent, iau parte la manevrele regale cu corpul III și IV de armată, între Bârlad și Vaslui; În a 3-a zi de manevră, bateria în care comandam luase o poziție de unde bătea gara Crasna și dealurile din spatele ei, pe Costești. Ora era 1:30, Regele cu întreaga sa suită se află în apropierea unităței în care eram și ordona: ,,încetarea manevrei”. Toți trompeții de pe întregul câmp repetă semnalul, trupele se retrag spre cantonamentele prescrise, iar Suveranul cu suita Sa, descalică în mijlocul unității mele. Astfel fiind, această baterie a trebuit să rămână pe loc. Majestatea Sa descalică și trăsura de popotă regală se apropie. În acest timp Regele căuta cu privirea un loc pe o țeavă de tun sau vreun afet, unde să se așeze pentru a putea lua dejunul mai comod. Atunci, ca prin farmec, din ordinul nostru, în mai puțin de 2 minute, cele 4 afete au fost duse de servanți, aproape unele de altele, formând un mic pătrat, iar cu oiștile tunurilor și chesoanelor, așezate cu capetele pe spițe și sacii de orz așezați deasupra, iar gălețile de adăpat în chip de scaune, am izbutit să improvizăm un aranjament pentru masa la care Regele Carol I s-a așezat pentru dejun cu suita Sa, M. S. Regele, mișcat oarecum de inițiativa noastră și de executarea cu totul rapidă a acestei improvizări, ne invită să luăm dejunul împreună. Se înființează imediat de la trăsura popotei câte o cutiuță mică de carton și o sticluță de vin de o litră. Deschizând cutia, am avut plăcerea să mâncăm: 2 tartine cu șuncă și unt, o jumătate de pui fript și o mică porție de cașcaval. Dejunul regal a ținut cam o jumătate de oră. După aceasta Regele ridicându-se de la masă, se îndreptă către locot. Luncescu și către mine, spunându-ne: «Mulțumesc foarte mult pentru frumoasa cărtiruire», apoi încăleca și plecă cu suita Sa”.

Orașul Vaslui- gazda regelui Carol I 

DEFILARE… Prezența a peste 40.000 de soldați în formațiuni complete – 53 de batalioane de infanterie, 32 de escadroane de cavalerie și 26 de baterii de artilerie – a oferit un spectacol militar de excepție. Trupele au defilat în fața Regelui la Vaslui, care a evaluat manevrele cu ochi critic, oferind sfaturi directe comandanților, fără ocolișuri. Critica Regelui a fost detaliată și riguroasă, vizând timpii de reacție al trupelor, poziționarea în câmp, moralul infanteriei aflate sub foc de artilerie, rolul cavaleriei în susținerea liniei întâi și obiectivitatea arbitrilor de pe teren. A fost, în fond, o lecție de război fără foc real, dar cu toată seriozitatea unui conflict. În aceeași seară, Regele a oferit un banchet ofițerilor superiori la Vaslui, unde a rostit un toast impresionant în care a legat curajul armatei române moderne de spiritul voievodului Ștefan cel Mare. În cuvintele sale, a elogiat faptele glorioase ale trecutului. A ridicat paharul în cinstea Corpului III și IV de armată, și în onoarea județului și orașului Vaslui, pentru primirea călduroasă și implicarea comunității în desfășurarea manevrelor.

Defilare în fața regelui Carol I la Vaslui

VIZITĂ REGALĂ… Ziarul relatează și episoade amuzante sau absurde – precum încercarea unui ofițer, Cocea, de a opune o companie întreagă contra a două regimente și trei baterii de artilerie. Arbitrul a fost nevoit să intervină și să-l „scoată din joc” pentru lipsă de realism. Pe 25 și 26 septembrie, luptele au continuat în zona Muntenii de Jos și Crasna. Ziarul descrie șarja de cavalerie a roșiorilor ca fiind spectaculoasă dar nerealistă – în viața reală, susțin cronicarii, nu ar fi rămas niciun supraviețuitor după o asemenea acțiune sub focul direct al infanteriei. Ultima zi de manevre – 27 septembrie – a culminat cu defilarea a peste 30.000 de militari în fața Regelui, care a străbătut linia trupelor în galop. Cavaleria a încheiat evenimentul cu o șarjă în linie, iar Regele a rostit o critică în fața ofițerilor superiori, subliniind că, deși scenariul prevedea victoria Corpului de Sud, realitatea tactică a arătat o superioritate evidentă a Corpului de Nord. Pe 28 septembrie, Regele a părăsit Vasluiul, fiind ovaționat de elevii școlilor, aduși special la gară pentru a-l saluta. În aceeași zi a început desconcentrarea trupelor – nu mai puțin de 56 de trenuri militare au fost folosite pentru retragerea armatei. Reporterii Evenimentului au remarcat organizarea exemplară a traficului feroviar.

Descrierea orașului Vaslui, văzut prin ochii ziariștilor din București

PRESA VREMII… Relatările jurnaliștilor prezenți la manevrele militare regale din 1894 surprind nu doar activitatea exercițiilor, ci și imaginea orașului Vaslui, un oraș care se moderniza. Tonul general este unul optimist. Unul dintre ziariști afirma fără ezitare că „Vasluiul a făcut progrese, fără îndoială”, observând că orașul părea „să se pregătească pentru a avea un teatru înaintea Iașului” – o ambiție deloc modestă. Se construiau case noi, „mereu și frumoase”, iar impresia generală la intrarea în oraș era „plăcută și bine organizată”. Meritul pentru această transformare era atribuit fostului primar, Anastase Buzdugan, considerat un „bun gospodar” care a știut să administreze cu viziune dezvoltarea Vasluiului. Alte surse menționează și obiectivele de investiții importante care schimbaseră chipul orașului în ultimii ani: Cazarma Mare, Palatul Administrativ și noul Teatru, aflate fie în construcție, fie recent finalizate. Cu toate acestea, dincolo de această imagine oficială și încurajatoare, presa a surprins și aspecte mai puțin elegante ale orașului, în special în contextul vizitei regale. De pildă, un jurnalist nota ironic cum fațada gării din Vaslui fusese împodobită festiv, dar în spatele clădirii, pe unde a coborât Regele, domnea mizeria: „petice de hârtie, cutii de sardele, străchini sparte și capete de țigară” erau împrăștiate laolaltă cu resturi de mâncare.