PROIECT Democrat-liberalii nu au abandonat ideea reorganizãrii administrativ-teritoriale, drept pentru care au pregãtit o nouã variantã de regionalizare, care dã mai multã satisfactie liderilor PDL din Moldova. Fatã de prima variantã de regionalizare, care prevedea înfiintarea mega-judetului Moldova Nord, cu capitala la Iasi, PDL a stabilit o nouã împãrtire, în care liderul de la Suceava, Gheorghe Flutur, îsi trage propria regiune, în detrimentul Neamtului, în timp ce Vasluiul se alipeste la Iasi, alãturi de Bacãu si Vrancea. Astfel, dintr-o simplã miscare, conducerea centralã a PDL reuseste sã multumeascã polii de putere din Moldova, de la Iasi si Suceava, în timp ce restul judetelor vor trebui sã se supunã deciziei politice luatã la Bucuresti. Interesant este si faptul cã noua variantã de regionalizare a zonei Moldovei a venit ca urmare a presiunii exercitate de UDMR, maghiarii cerând douã mega-judete, Harghita-Covasna-Mures si Sãlaj-Satu Mare-Bihor, cu care Boc si conducerea PDL a fost de acord.
Initial, s-a spus cã noul judet Moldova Nord ar urma sã ia fiintã pe structura Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Aceastã regiune cuprinde acum judetele Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacãu si Vaslui, cu o populatie de peste 3,8 milioane de locuitori. Capitala mega-judetului urma sã fie la Iasi, lucru care a atras multe nemultumiri în PDL, mai ales cã unul dintre conducãtorii partidului de guvernãmânt, Gheorghe Flutur, presedintele CJ Suceava, avea propriile aspiratii. Flutur nu a stat cu mâinile în sân si a fãcut presiuni la Bucuresti, pentru a se accepta o nouã variantã de împãrtire a Moldovei, în care Suceava sã-si tragã partea. Asa a apãrut, cu complicitatea UDMR, varianta a trei judete în nordul tãrii – Suceava, Botosani si Neamt – care sã se comaseze sub titulatura regiunii Bucovina Nord. Capitala va fi aleasă între Piatra Neamţ şi Suceava, sustin reprezentantii PDL, însã mai mult ca sigur că Suceava va fi capitala regiunii, în timp ce Neamtul va trebui sã se multumeascã cu rolul de vasal al sucevenilor. Întreaga regiune va fi condusă de un guvernator care va gestiona toate fondurile. Important pentru Vaslui este faptul cã s-a decis sã facã parte din regiunea Moldova, alãturi de Bacău, Iasi si Vrancea. Cum intentia guvernantilor este ca viitoarele mega-judete sã aibã între 500.000 si 3 milioane de locuitori, se poate spune cã înfiintarea celor douã regiuni, Bucovina Nord si Moldova, ar îndeplini aceste cerinte. Regiunea cu capitala în Suceava ar trebui sã aibã în jur de 1,7 milioane locuitori, în timp ce a doua regiune, Moldova, ar urma sã aibã cam 2 milioane de locuitori.
Corneliu Bichinet: “Desfiintarea judetului Vaslui va fi un rãu mare pentru noi toti”
Corneliu Bichinet, vicepresedintele CJ Vaslui, crede cã se va face un imens rãu judetului, dacã va fi desfiintat. “Eu am mai informat populatia judetului Vaslui despre posibilitatea ca Bãsescu sã nu renunte la proiectul regionalizãrii. Cred cã desfiintarea judetului Vaslui, dacã se va produce, va fi un rãu mare pentru noi toti. Nu sunt sigur, însã, cã cei de la Putere vor reusi acest lucru. Dacã reusesc, înseamnã cã USL este egal cu zero! În ce mã priveste, voi face tot ce depinde de mine, fãrã a fi interesat de vreo functie anume, ca judetul nostru sã rãmânã pe harta tãrii”, a spus Bichinet. La rândul sãu, Florin Ciurariu, presedintele PNL Vaslui, crede cã reorganizarea nu are cum sã fie o prioritate a României si a clasei politice actuale. “Nu asa se face o reformã administrativã. Cei din PNL vor sã abatã atentia populatiei de la problemele principale ale tãrii si cautã sã se agate de putere cu orice pret. Orice reformã de acest gen necesitã o dezbatere publicã, un studiu de impact, altfel nu are nicio sansã. Nu trebuia ca aceastã discutie sã se facã peste noapte, fãrã un studiu bine fundamentat”, crede Ciurariu.
Din iunie si pânã astãzi, discutii aprinse privind împãrtirea României
Tema reorganizãrii administrativ-teritoriale a fost repusã pe tapet la finele lunii iunie, când mai multi parlamentari au organizat la Bucuresti un seminar, la care au participat ministri, dar si premierul Emil Boc. Concluzia la care au ajuns participantii la seminar a fost cã principalii decidenti politici ai României, indiferent de apartenenta politicã, agreeazã o reorganizare teritorial-administrativã a României care sã cuprindã un nivel al regiunilor. “Aceste regiuni nu trebuiesc privite ca regiuni cu continut etnic, pentru cã atunci am denatura sensul discutiei de la care pornim. Regiunile trebuie sã fie entitãti administrativ-teritoriale care sã rãspundã nevoilor României de o mai bunã administrare a serviciilor publice pentru cetãtean si de a rãspunde calitãtii de stat membru al Uniunii Europene”, a spus Boc, la seminarul respectiv. Întrucât UDMR a anuntat cã se opune modului de împãrtire a României pe opt mega-judete, PDL a fãcut pasul înapoi. “Pãrerea mea este cã nu este momentul sã discutãm azi de regiuni, sã creãm locuri de muncã si apoi vom mai vedea. Acuma, dupã cum functioneazã acest Guvern si legile din România, este foarte posibil ca anul viitor sã avem regiuni. Probabil, Consiliile Judetene vor dispãrea, dar nu cred cã astfel de institutii nu vor mai exista, având în vedere cã ele reprezintã vointa electoratului”, spune Vasile Mihalachi, presedintele CJ Vaslui.
