OCOLIT Niciun proiect de autostradã schitat vreodatã de un guvern al tãrii nu a avut de-a face nu numai cu judetul Vaslui, dar cu întreaga regiune Moldova. În ultimii trei ani, dintre toate provinciile istorice ale tãrii, pentru drumuri cele mai putine investitii s-au fãcut în Moldova.
La omul sãrac nici… Guvernul nu trage! Transilvania si Banatul, zonele cele mai dezvoltate ale tãrii, au atras în ultimii trei ani cei mai multi bani pentru constructia de autostrãzi, dar si reabilitarea de drumuri nationale. Asta în vreme ce Moldova, zona cea mai sãracã a tãrii, nu reuseste sã atragã nicio autostradã în proiectele tuturor guvernelor de pânã acum. În Transilvania si Banat s-au investit în infrastructura rutierã în ultimii trei ani peste un miliard de euro. În Moldova, zona cu cele ai proaste drumuri, nu s-au bãgat decât 100 de milioane de euro. Acest lucru rezultã clar din plãtile fãcute de Compania de Autostrãzi si Drumuri Nationale din România (CNADR) pentru perioada 2012-2014.
În tot acest timp, Moldova a avut parte de cele mai putine drumuri nationale modernizate, printre care DN 29 Su¬ceava-Botosani sau DN 24 Galati-Vaslui-Crasna. Iar Moldova este cu sigurantã regiunea tãrii care are nevoie de cele mai multe investitii. O poate spune si o spune orice politician sau membru al guvernului. Regiunea de dezvoltare Nord-Est, din care face parte si judetul Vaslui, are un PIB per capita de doar 3.400 de euro, fatã de o medie nationalã de circa 5.500 de euro. În general, însã, când ies la televizor, mai ales în campaniile electorale, toti politicienii de la Bucuresti au grijã sã vorbeascã despre o dezvoltare armonioasã a tãrii si reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni.
Judetul Vaslui se poate încã „lãuda” cu cele mai proaste drumuri nationale din România, în ciuda investitiei mentionate anterior, din România.
La drumuri judetene si comunale stãm însã catastrofal, iar banii de la Guvern pentru asemenea investitii au fost, an de an, tot mai putini. Din cei 938 de kilometri de drumuri din judet, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% si 95,36 km din îmbrãcãminte asfalticã usoarã – 10%. Asadar, drumuri de pãmânt si cele pietruite reprezintã 53%, în vreme ce drumurile modernizate reprezintã 47%. La nivel national procentul este de 60%.
Cea mai proastã este starea drumurilor comunale, care reprezintã 873,12 km din cei 938 de km de drumuri ai judetului. Doar 13% (120,12 km) au îmbrãcãminte asfalticã usoarã, 8% au beton asfaltic (66,20 km) si 1% beton de ciment (0,82 km). Cele mai multe drumuri comunale sunt din pãmânt (378,73 km – 43%), cele pietruite reprezintã 35% (307,24 km), în vreme ce drumurile modernizate sunt mai degrabã o raritate – 22% (187,14 km). (Andrei POPESCU)
