INEDIT… Cea de-a XIV-a editie a celui mai mare târg expozitional din zona Moldovei si-a deschis portile la Vaslui, vis-a- vis de bâlci. Expo Zoo Agroind Moldova este organizat de Asociatia Judeteanã a Crescãtorilor de Animale, cu sprijinul Prefecturii, Consiliului Judetean si a Primãriei Vaslui. Anul trecut, evenimentul a fost anulat cu douã zile înainte de debut, din cauza pandemiei bolii “limbii albastre” în rândul animalelor. Mâine este ultima zi în care puteti admira specii mai putin comune de oi, vaci, capre, pãsãri si porci. Vorbim de Karakul brumariu, Capra alpina francezã, porci vietnamezi, struti, Turcana albã, Suffolk sau Tigãu cap negru de Teleorman. Sunt prezenti fermieri din comune precum Vãleni, Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Bãdeana, Târzii, Hoceni, Voinesti, Fãlciu, Banca, Iacobeni, Zãpodeni. Din cadrul expozitiei nu fac parte doar animalele, sunt prezente si stand-uri cu produse traditionale din carne, produse de panificatie , produse din lavandã, vinuri si cojoace. Chiar dacã anul acesta vasluienii nu prea s-au înghesuit la eveniment, manifestarea în sine este un foarte bun prilej de a-i promova pe crescãtorii de animale si pe micii producãtori.
Sâmbãtã dimineata, încã de la primele ore ale zilei, vasluienii au trecut pragul parcului expozitional al Agentiei Nationale pentru Zootehnie. Putini, dar curiosi. Însotiti de copii, pãrinti sau bunici, acestia au admirat specii de animale mai putin cunoscute si au fãcut poze. “E o idee foarte bunã, mai ales pentru copii, care au ocazia sã vadã în realitate ceea ce unii, poate, vãd doar în atlas. Nu vezi asa ceva în fiecare zi…”, a spus un bãrbat, însotit de cei doi copii scolari. Bãtrânii, poate, mai apropiati de domeniul zootehniei, gratie vremurilor trãite, si-au testat cu aceastã ocazie calitãtile vizuale si cele ale memoriei. “De unde sunt, mã, astea? De la… Vãleni”, întreabã un vârstnic, chinuindu-se sã citeascã de pe micul afis ce descria karakul negru. “Da, bã, de la ãia cu violul…”, îi rãspunde un alt vârstnic.
2015, un an greu pentru crescãtorii de ovine si bovine
Deschiderea oficialã a expozitiei a întârziat aproximativ 45 minute si nu a durat mai mult de jumãtate de orã. Printre oficialitãtile prezente s-au numãrat fostul secretar general al Ministerului Agriculturii, Sorin Chelmu, prefectul Andrei Puicã, viceprimarul Dragos Cazacu, directorul Asociatiei Crescãtorilor de Ovine si Caprine, Ioan Agafitei, vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, Vasile Mihalachi, i-au îndemnat pe vasluieni sã ia parte la eveniment si, totodatã, au tras un semnal de alarmã cu privire la situatia zootehniei românesti. Fostul secretar general al Ministerului Agriculturii, Sorin Chelmu, a fãcut o micã radiografie a sectorului de produse agricole de crestere a animalelor: “Seceta din acest an, din zona Moldovei, a fãcut sã fie un an greu pentru bovine si ovine. Este, prin urmare, un an greu si pentru fermieri, pretul la carnea de vitã si la lânã este foarte mic. Mã bucur cã, în ciuda acestui lucru, sunteti aici, vã expuneti animalele, si sunteti alãturi de specialisti. În anii agricoli buni, ca cel de anul trecut, agricultura poate aduce si douã procente la PIB. Într-un an agricol prost, agricultura poate crea un discofort macroeconomic. Sunt multumit cã asociatiile de producãtori sunt din ce în ce mai vizibile, cã au început sã se organizeze în grupuri de producãtori, cã au început sã aparã pe piatã. Dacã în cei sapte ani pe care îi mai avem pânã în 2022, când se va termina actualul exercitiu bugetar, nu vom reusi sã-i ajugem din urmã pe cei din Europa de Vest, politica agricolã comunã se va schimba radical, iar noi vom avea doar de pierdut”.
Mihalachi, un politician zootehnist
EXPERTUL…Si Vasile Mihalachi a luat cuvântul pentru a vorbi despre situatia zootehniei din judet. Acesta a venit cu o poveste despre vremurile de altã datã, dar destul de realiste. Ca un bunic acesta s-a pus pe povestit. Iatã ce a declarat: “Aceastã expozitie urmãreste un obiectiv foarte important pentru zona noastrã. Dacã acum douãzeci de ani obtineam 2 kg de lânã pe cap de oaie, ne felicita tovarãsul secretar, ne punea la panoul de onoare. Acum obtinem 10 kg si nu ne dã atentie nimeni. Cred cã cei care ar trebui sã aibã urechi sã audã si ochi sã vadã, ar trebui sã-si dea seama ce se întâmplã cu zootehnia româneascã. Mi-as fi dorit sã fiti mult mai multi aici. Mi-as fi dorit ca acest sector de crestere a animalelor sã fie preluat ca o sursã de venituri. Noi ne-am obisnuit sã cultivãm grâu, porumb si gata, la revedere. Îl felicit pe domnul Agafitei pentru ideea de a nu se pierde aceastã traditie de crestere a animalelor din judet”.