”Fabricat în Moldova”, brandul care se pregãteste sã “spargã” Uniunea Europeanã
POFTICIOSI…Un grup de 20 de oameni de afaceri si primari din judetul Vaslui s-a deplasat, ieri, la Chisinãu, pentru a participa la deschiderea celui mai important târg din Republica Moldova, “Fabricat în Moldova”. O manifestare care, de la an la an, este tot mai sãracã în firme moldovenesti, firme care s-au împutinat în ultimul an din cauza embargourilor lansate de Rusia, pentru consumurile de vinuri si fructe, dar si alte alimente. Desi tabloul este sumbru, oficialii de la Chisinãu sunt optimisti, spunând cã integrarea în Uniunea Europeanã, un proces extrem de dificil, va oferi posibilitatea firmelor din Moldova sã se dezvolte si sã realizeze relatii de afaceri cu alte firme din spatiul comunitar. Delegatia de la Vaslui, condusã de Ionel Constantin, presedintele CCIA, a participat si la Forumul Mãrii Negre, o oportunitate pentru firmele din judet în a gãsi alte societãti moldovenesti interesate în cooperare pe diverse domenii de activitate.
Criza politicã de la Chisinãu si-a pus amprenta si pe cel mai important târg din Moldova, care nu a mai beneficiat, ca în anii trecuti, de participare la nivel de prim-ministru. Au ajuns, cu mare greutate, câtiva vice-ministri, care au transmis mesajele lor de continuitate a politicilor economice, în ciuda instabilitãtii politice din capitala Republicii Moldova. Nu este de neglijat faptul cã, ieri, toti parlamentarii, din rândul cãrora sunt si ministrii actualului Guvern, au participat la Parlament, la sedinta care a decis numele noului presedinte al Parlamentului de la Chisinãu. Ca atare, la târgul “Fabricat în Moldova” a ajuns, în prima parte a zilei, un viceministru de la Ministerul Economiei, iar în cea de-a doua parte, la Forumul Mãrii Negre, au ajuns alti doi viceministri, de la Ministerul Economiei si cel al Afacerilor Externe, care au încercat sã suplineascã lipsa ministrilor de linie din Guvernul Leancã, cu promisiuni cãtre mediul de afaceri, prin care s-a afirmat dorinta de continuare a politicilor economice din ultimii ani. Ceea ce a surprins participantii la târg a fost numãrul mult mai mic de firme moldovenesti participante la târg, ca urmare a falimentului multor societãti, în ultimul an, ca si a crizei economice prelungite din Republica Moldova. Prezent la târgul de la Chisinãu, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, Ionel Constantin, a spus cã România rãmâne în continuare principalul partener comercial al Republicii Moldova, spunând cã “productia actualã de produse alimentare nu ajunge nici pe o mãsea la cerintele de pe piata moldoveneascã”.
Peste 250 de firme moldovenesti, la “Fabricat în Moldova”
Câteva sute de firme din R. Moldova au expus produsele lor, în special din sectorul alimentar si agroalimentar, alimente traditionale si confectii. A surprins, pentru prima datã în istoria acestui târg, faptul cã firmele moldovenesti producãtoare de vinuri au fost reunite într-un spatiu expozitional extins, semn cã se doreste expansiunea vinurilor moldovenesti în UE în cadrul unei actiuni concertate din partea autoritãtilor si a celor mai importante firme producãtoare din Basarabia. Sloganul acestei editii a fost “Competivitate-Performantã-Calitate”, slogan nãscut din dorinta firmelor moldovenesti de a accede pe pietele europene. “Sã ne mândrim cu sloganul <<Fabricat în Moldova>>, dar si cu produsele noastre, pe toate pietele lumii”, a spus Valeriu Lazãr, presedintele Camerei de Comert din Republica Moldova. “Sper cã noul Guvern va sustine în continuare antreprenorii nostri”, a spus si viceministrul Economiei, Tudor Copaci, care a dat curs, astfel, dorintei guvernantilor de la Chisinãu de a sprijini în continuare mediul de afaceri, indiferent ce schimbãri vor fi la Guvern. De altfel, economia moldoveneascã nu are prea multe alternative, în acest moment, asa cum s-a vãzut si la târgul “Fabricat în Moldova”. În afarã de celebra ciocolatã si produsele de la fabrica “Bucuria”, o micã parte de produse lactate si produse din carne, dar si vinuri, altceva nu poate fi exportat acum de la Chisinãu, în conditiile cerute de UE. Industria textilã este si ea destul de slab reprezentatã, în timp ce fabricile de lactate, carne si produse din carne au nevoie de infuzii de capital, pentru a realiza produse la standardele cerute de Comunitatea Europeanã. De acest lucru sunt convinsi si guvernantii de la Chisinãu, care doresc ca patronii moldoveni sã acceseze cât mai multe fonduri pentru retehnologizarea fabricilor, depãsite tehnologic.
România rãmâne principalul partener economic al R. Moldova
La Forumul Mãrii Negre, oficialii Camerei de Comert din R. Moldova au spus cã este nevoie cât mai rapid de fonduri de afarã, pentru ca producãtorii moldoveni sã devinã competitivi în Europa. Republica Moldova are relatii foarte bune cu Turcia, tarã cu care s-au înregistrat relatii comerciale de peste 500 milioane dolari. Totusi, România rãmâne cel mai important partener comercial al Moldovei, cu o balantã comercialã de 1,5 miliarde euro. “Pentru noi, oamenii de afaceri, ca si pentru Camera de Comert si Industrie a României, este foarte important sã dezvoltãm proiecte regionale. Guvernul României a demonstrat implicare în parcursul european al Republicii Moldova, oamenii de afaceri din Iasi sau Vaslui fiind implicati în astfel de proiecte. România are nevoie sã-si vândã produsele si serviciile în tara dumneavoastrã, iar Moldova trebuie sã iasã pe piata româneascã. Sã vã mai spun ceva: ceea ce produceti dumneavoastrã, acum, nu ajunge nici pe o mãsea la piata de consum a României”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui.
