ATENTIE… A apãrut un nou tip de fraudã, care implicã apeluri telefonice ce pretind a fi din partea Politiei Române si a Bãncii Nationale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele si a obtine date bancare confidentiale. În scenariul raportat autoritãtilor, presupusa „agentã de la politie„ sustine cã un infractor international cãutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancã din România si ar fi încercat sã contracteze un împrumut folosind identitatea persoanei vizate. Se mentioneazã cã este vorba despre o situatie gravã, de naturã penalã, si cã este în desfãsurare o anchetã oficialã. Persoanei i se comunicã faptul cã urmeazã sã primeascã o citatie pentru a se prezenta la sectia de politie. Se invocã o serie de articole de lege si se creeazã presiune psihologicã prin limbaj formal si grav.
Pentru a „dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimatii de politie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual. Victima este redirectionatã cãtre un „specialist” din cadrul Bãncii Nationale a României, care pretinde cã se ocupã de monitorizarea operatiunilor bancare. Se transmite apoi o scrisoare oficialã pretins emisã de cãtre guvernatorul Mugur Isãrescu, care sustine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebatã dacã utilizeazã aplicatii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un „mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicitã ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesitãtii pentru emiterea asigurãrii. În tot acest timp, persoana este avertizatã în mod repetat cã nu are voie sã discute cu nimeni despre investigatie, nici mãcar cu un avocat, sub amenintarea unei presupuse arestãri imediate. Ca „mãsurã suplimentarã de verificare”, i se spune cã va fi supusã unui test poligraf pentru a se confirma cã nu a divulgat informatii.
„Nu oferiti date personale sau bancare prin telefon”
Aceasta este o schemã de vishing (voice phishing) extrem de elaboratã, combinatã cu apeluri cu numãr falsificat (caller ID spoofing), trimiterea de documente false în format digital, manipulare emotionalã si juridicã, utilizarea de canale alternative de comunicare (WhatsApp, Telegram, Signal), colectarea treptatã a datelor personale si bancare. Pentru a evita astfel de situatii, Directoratul National de Securitate Ciberneticã a transmis o serie de recomandãri: „Nu oferi date personale sau bancare prin telefon. Închide apelul si sunã înapoi la numãrul oficial al institutiei. Nu continua discutia pe WhatsApp, Telegram sau Signal. Verificã imaginile primite cu reverse image search. Nu instala aplicatii de control la distantã. Nu te lãsa intimidat de ton autoritar sau „articole de lege”. Monitorizeazã conturile si seteazã alerte de tranzactie. În cazul în care suspectati un apel de tip vishing, actionati rapid: întrerupeti conversatia si raportati incidentul cãtre Politia Românã, Prevenirea Criminalitãtii – ICPC sau DNSC. Interventia timpurie limiteazã riscul si contribuie la protejarea întregului ecosistem digital”, a transmis Directoratul National de Securitate Ciberneticã.
