Un test care demonstreazã unde suntem acum
CHESTIONAR “Care este resedinta judetului Vaslui?”. Este o întrebare care i-a pus în dificultate pe multi dintre bucurestenii intervievati de colegii de la gândul.info, în urmã cu câteva zile. Vaslui, orasul care a fost cândva resedinta de scaun a marelui domnitor Stefan cel Mare, foarte aproape de locul unde s-a purtat una dintre marile bãtãlii din istoria românilor, a ajuns acum o necunoscutã pentru multi dintre cei care trãiesc în aceastã tarã. Municipiul Vaslui a devenit capitalã de judet în 1968, desi au fost si vor mai fi multe tensiuni între cele douã mari orase ale judetului, ne referim la Bârlad si Vaslui. Bârlãdenii vor contesta întotdeauna faptul cã Vasluiul este resedinta de judet. Si, la urma-urmei, cu ce putem iesi în evidentã, când spui de judetul Vaslui si capitala judetului? Nu prea multe. Am avut o echipã de fotbal, distrusã de interesele unui personaj dubios, cu care mergeam peste tot în Europa, unde se auzea de orasul Vaslui. Acum, meciurile de Europa League au devenit amintire. Cu ce mai iesim în evidentã, pentru ca românii sã-si aminteascã de orasul Vaslui?
În România anului 2014, sunt destui care nu stiu care e resedinta judetului Vaslui, desi rãspunsul stã tocmai în întrebare. O chestiune de gen “Pãlãrie într-un picior/Ghici, ciupercã, ce-i?”. Bucurestenii intervievati de colegii de la gândul.info s-au amuzat teribil pe seama acestei întrebãri. Unii au avut o reactie de genul “Chiar asa, ce am pierdut?”. Chiar dacã aveau amintiri legate de Vaslui sau reuseau sã localizeze aproximativ zona geograficã în care se aflã judetul, cei mai multi nu au stiut rãspunsul. “Vaslui? Pãi, stai cã acolo am fost de m-a luat dracu!’”, zice o bãtrânã. Dacã ar fi luat-o, probabil nu mai ajungea la Bucuresti, dar asta este o altã discutie… Alte persoane intervievate au încercat sã câstige timp de gândire repetând întrebarea, dar în cele din urmã au recunoscut cã nu stiu, nu însã fãrã o umbrã de dezamãgire cã s-au încurcat tocmai la o întrebare care nu pãrea deloc complicatã. Multi români picã la teste simple de geografie, desi nu mirã pe nimeni. Unele persoane, întrebate pe stradã, nu au vrut sã se recunoascã înfrânte. Astfel, resedinta judetului Vaslui “a devenit” pe rând orasele Bârlad, Focsani, Iasi si chiar Piatra-Neamt, ceea ce demonstreazã cã românii nu au idee nici mãcar în ce zonã a tãrii este acest judet. “Piatra Neamt? Nu. Ba da, Piatra Neamt!”, spune o doamnã, foarte sigurã pe ea. “Resedinta judetului Vaslui? În ce zonã a tãrii este?… Vaslui este… Ok, în Focsani este? Nu stiu”, se întreabã o altã doamnã, fãrã nicio jenã. “Bã, nu stiu, ãstia au un stadion si am fãcut un show la un moment dat si erau supãrati cã nu le-am dat la show-ul ãla meciul live… Resedinta? Habar nu am care era”, recunoaste un domn, care a trecut, cumva-cumva, prin Vaslui, dar fãrã a-si aminti în ce zonã a tãrii este acest oras. Cea mai simpaticã a fost o doamnã care a justificat faptul cã nu stie rãspunsul la aceastã întrebare pentru cã “neam din neamul ei nu e moldovean”. “Pãi, a lu’ Vaslui vezi cã este si Iasu, sunt mai multe, poate sã fie si Iasu’, nu stiu. Neam de neamul meu nu e moldovean, neam de neamul meu este muscelean. Nu am de unde sã stiu”, gestioneazã doamna respectivã. O scuzã pe care, cu sigurantã, nu ar fi putut-o invoca niciunul dintre cetãtenii strãini dornici sã devinã români.
Si, totusi, cât adevãr este în ignoranta românilor fatã de Vaslui?
Ce s-a fãcut pentru ca acest oras, capitalã de judet, sã iasã în evidentã, de la Revolutie încoace, de exemplu? Politicienii nostri nu au fãcut mai nimic, decât cel mai mult tam-tam în campania electoralã, dupã care nu s-a mai auzit nimic de oras. Probabil, dacã s-ar fi pus întrebarea: “Stiti vreun punct de control în apropiere de Vaslui?”, mai multi dintre cei intervievati ar fi rãspuns “Crasna”, pentru cã le-a sãrit mai mult în ochi decât un municipiu resedintã de judet. Singura realizare notabilã, care a fãcut cunoscut orasul în România si în toatã Europa a fost legatã de performantele echipei FC Vaslui, cea care a luptat de la egal la egal cu marile echipe ale fotbalului intern si european. Nocturna de la stadion, în zilele în care orasul avea echipã de liga I, era un barometru al modului în care iesea în evidentã municipiul Vaslui. Interesele unui personaj dubios, ajuns presedintele CA de la Sporting Club SA, Ciprian Damian, au fãcut ca acest club cunoscut sã se prãbuseascã într-un nor de praf. Si, acum, municipiul Vaslui nu mai este recunoscut prin nimic. Industrie nu mai existã, orasul supravietuieste datoritã sistemului bugetar, iar viitorul nu este tocmai roz. Poate cã ar fi timpul ca aceia care sunt în fruntea judetului sã scoatã din amortealã aceastã capitalã de judet foarte prãfuitã, altfel riscãm sã aruncãm la lada istoriei un oras întreg.
Iatã ce conditii trebuie sã îndeplineascã aceia care vor cetãtenia românã!
Si, pentru cã tot vorbeam de cetãteni români întrebati de resedinta judetului Vaslui, iatã conditiile care trebuiesc îndeplinite pentru a deveni cetãtean al acestei tãri. Pentru a solicita cetãtenia românã, un cetãtean strãin trebuie sã îndeplineascã mai multe conditii, potrivi Legii cetãteniei române, legea nr. 21/1991 republicatã în 2010, dintre care amintim: locuieste pe teritoriul României de cel putin 8 ani sau este cãsãtorit cu un cetãtean român de cel putin 5 ani, a împlinit 18 ani, nu a fost condamnat în tarã sau în strãinãtate pentru o infractiune care “îl face nedemn de a fi cetãtean român “, cunoaste limba românã si are notiuni elementare de culturã si civilizatie româneascã suficiente pentru a se integra în viata socialã, cunoaste prevederile Constitutiei si imnul national. Timpul de asteptare pentru solicitarea cetãteniei române se poate reduce si pânã la jumãtate în anumite conditii prevãzute de lege (art 8, alineatul 2). De asemenea, pot solicita cetãtenie românã si persoanele care au pierdut-o, precum si descendentii acestora pânã la gradul II inclusiv (art. 10), precum si persoanele care au dobândit cetãtenia românã prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicatã fãrã voia lor, precum si descendentii acestora pânã la gradul III (art. 11). Ultimele douã categorii nu au fost incluse în statistica ANC privind numãrul cetãtenilor strãini care au cerut si au obtinut cetãtenia românã în ultimii 5 ani.
