SIMPOZION CULTURAL… Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Fratii Sion, Manolache Costache Epureanu si Iordache Lambrino sunt câteva dintre vocile, poate, cele mai importante al Unirii Principatelor de la 1859. Despre acest moment istoric, foarte important pentru înfãptuirea statului national unitar român, s-a vorbit ieri, la Muzeul Judetean “Stefan cel Mare” Vaslui. S-au marcat astfel, în avans, cei 157 ani de la Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. La eveniment au participat istoricul Laurentiu Chiriac, profesorii Nicolae Ionescu si Vasile Sprâncenatu, muzeografii Mihai Selaru si Albert Gabriel Grecu, precum si multi profesori si elevi.
Prima institutie de culturã care a marcat Unirea Principatelor este Muzeul Judetean “Stefan cel Mare” Vaslui. Ieri, de la ora 13:00, în Sala “Arta” a muzeului, a avut loc o manifestare cultural-stiintificã dedicatã zilei de 24 ianuarie 1859. S-a vorbi despre implicarea lui Napoleon al III-lea al Frantei în actul Unirii, despre lupta pentru unirea din 1859 a vasluienilor, despre culisele alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite, dar si despre reformele lui Cuza. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Judetean “Stefan cel Mare” Vaslui, în colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui si Scoala Gimnazialã “Stefan Ciubotãrasu” Lipovãt.
Vaslui, Bârlad, Husi – centre unioniste puternice
“Între anii 1856-1859, judetul Vaslui se întindea pe suprafata a trei judete: Tutova, Fãlciu si Vaslui, cu capitala la Vaslui. De altfel, cele trei orase mari, Bârlad, Vaslui si Husi, care compun acum judetul Vaslui, erau trei centre unioniste destul de puternice. Dupã ce, în 1849, se crease la Vaslui si la Bârlad, Asociatia Patrioticã, o asociatie din care fãceau parte foarte multi pasoptisti din cele trei orase, în1856 s-a creat Comitetul Unionist de la Iasi, în care erau inclusi si unionisti vasluieni. Este vorba despre Alexandru Ioan Cuza, nãscut la Bârlad, Manolache Costache Epureanu, Fratii Sion, Elena Cuza, Iordache Lambrino si multi alti patrioti. Erau foarte multi. Numai Comitetul Unionist de la Bârlad, spre exemplu, cuprindea 134 de persoane. Era considerat al doilea Comitet Unionist din zona Moldovei, dupã cel de la Iasi. Toate cele trei comitete unioniste au luptat pentru unire, în sensul cã au informat populatia din zonele respective despre importanta actului unirii si asupra faptului cã dacã vor fi uniti, vor fi mai puternici. Desigur, au pledat si pentru faptul cã atât starea tãrãnimii, starea învãtãmântului în Moldova si mai ales starea populatiei se va îmbunãtãti prin unirea Moldovei cu Tara Româneascã, prin crearea unui stat mai mare, care sã fie condus de un moldovean, de un om iubit în aceastã zonã”, a spus istoricul Laurentiu Chiriac.
Unionistii vasluieni care au militat pentru Unirea Principatelor
“De asemenea, trebuie spus cã, în cadrul alegerilor pentru constituirea adunãrilor ad-hoc din Moldova, atât Alexandru Ioan Cuza, cât si alti unionisti, atât de la Bârlad, cât si de la Vaslui si Husi, au militat pentru ca Nicolae Vogoride, caimacamul Moldovei, sã nu falsifice alegerile. Din pãcate, acesta le-a falsificat, dar prin scrisorile adresate vocilor europene în Moldova, unionistii vasluieni, bârlãdeni si huseni, alãturi de cei de la Iasi au fost cei mai activi, reusind sã aducã la cunostintã Europei, falsificarea alegerilor pentru constituirea adunãrilor ad-hoc, fapt pentru care Franta, fãcând compromisul cu Anglia, a trebuit sã impunã Turciei recunoasterea falsificãrii alegerilor. I s-a dat, astfel, voie Moldovei sã organizeze alte alegeri, de data aceasta corecte, unde majoritatea unionistilor din Partida Nationalã au iesit pe listele electorale, au constituit Divanul Ad-hoc, cu alte cuvinte “laboratorul Unirii”, unde s-au gândit legi si mãsuri urgente în desãvârsirea actului Unirii. Închei prin a spune cã trebuie sã fim mândri cã pe raza actualului judet au crescut oameni mari, cum ar fi sotii Cuza, Manolache Costache Epureanu, Iordache Lambrino, Fratii Sion, chiar si Mihail Kogãlniceau, desi era nãscut la Iasi, fãcea parte din Comitetul Unionist de la Husi. Acesti unionisti au ocupat dupã aceea functii importante în statul român modern si unit. E vorba de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul, alãturi de Manolache Costache Epureanu, pim-ministrul si ministru al mai multor ministere, Theodor Rosetti, Theodor Râscanu si multi altii. Acest act al Unirii de la 1859 a fost un act de simtãmânt românesc, o exaltare a spiritului românesc pentru speranta de mai bine, dupã secole în care românii si-au dorit sã fie împreunã, toti în acelasi stat”, a spus istoricul Laurentiu Chiriac.
