CIFRE… În 2002, în judetul Vaslui existau 4.873 de tigani, care îsi declarau cu mândrie etnia. La recensãmântul din acest an, cifrele sunt dramatice. Zeci de mii de tigani au refuzat sã se declare ca fiind din aceastã etnie, trecându-se drept români!
NUMÃRÃTOARE … Concluzii socante la recensãmântul populatiei din judetul Vaslui. Majoritatea tiganilor din judet au refuzat sã se declare ca apartinând acestei etnii, desi primarii au insistat pe lângã ei sã-si declare cinstit si corect apartenenta etnicã. În majoritatea localitãtilor, tiganii s-au declarat români, spunând cã nu pot fi asimilati etniei, deoarece nu… vorbesc limba romanes! Uimiti, primarii de la comune si-au pus mâna în cap. Neavând tigani în localitãti, edilii nu vor mai putea accesa fonduri europene, pe proiecte destinate categoriilor defavorizate. Nu este singura veste proastã pentru primari. Unii s-au trezit cu câteva sute de oameni în minus, în satele si comunele pe care le conduc, cum este cazul comunei Zãpodeni, însã acest lucru nu-i sperie prea tare. “Tot comunã de gradul II rãmân”, spune primarul de la Zãpodeni, zâmbind amarnic. În aceastã localitate, nu a fost înregistrat niciun tigan la recensãmânt, în timp ce, la capitolul religie, s-au înregistrat date uluitoare: din 3.870 de locuitori înregistrati de recenzori, unul singur este catolic!
În comuna Osesti, din cei 3.500 de locuitori prinsi în datele statistice, dupã recensãmântul general al populatiei si locuintelor, doar zece locuitori au recunoscut cã sunt tigani si apartin etniei rrome. Asta în conditiile în care, recunosc oficialii primãriei, procentul de români-tigani este sensibil egal în localitate: 55% români, 45% tigani. Desi sunt peste 1.200 de tigani, neoficial, datele de la recensãmânt au uimit pe toatã lumea. “Nu stiu ce s-a întâmplat, dar cetãtenii de etnie rromã au refuzat sã se declare ca apartinând acestei etnii. Le-am spus sã se declare ca fiind rromi, nu era nicio rusine, plus cã puteam accesa proiecte pentru ei, pentru drumuri sau alimentãri cu apã. Asa, în conditiile în care mai am doar zece persoane rrome, mai pot sã merg sã cer finantãri europene?”, se întreabã primarul de la Osesti, Grigore Lefter. Principala motivatie a tiganilor de aici, de a nu se declara ca fiind de aceastã etnie, a fost cã nu stiu limba romanes, deci nu sunt tigani. “Au spus recenzorilor cã vor sã fie trecuti drept români, cã nu cunosc limba tigãneascã. Am discutat cu ei si le-am spus care sunt beneficiile dacã recunosc cã sunt rromi, însã nu au vrut. Noi nu-i putem obliga sã recunoascã cã se trag din aceastã etnie”, spune primarul Lefter. Interesant este cã, desi este o comunã situatã la 30 de kilometri de municipiul Vaslui, aici s-a înregistrat o crestere a numãrului de locuitori. Fatã de 3.268 de locuitori, cât se înregistrau în 2002, acum sunt peste 3.500, fapt explicat de primarul Lefter. “În acesti ani, s-au întors acasã multi dintre fiii locului, care lucrau la Brasov sau Constanta, pentru cã acolo s-au închis fabricile în care munceau. În plus, am fãcut o analizã care ne aratã cã, pânã în 2015, vom înregistra un spor al populatiei, în conditiile în care avem cam 100 de locuitori plecati la muncã în strãinãtate”, mai spune Lefter.
La Puscasi, mii de tigani s-au declarat români
În comuna Puscasi, la doi pasi de Vaslui, aceeasi situatie. Localitate în care aproape 80% din populatie este din etnia tigãneascã, Puscasiul s-a trezit dintr-o datã românizat complet. “Toti cetãtenii rromi s-au declarat români. Noi le-am spus cã nu este nicio rusine sã recunoascã etnia, însã nu au vrut. Nu poti influenta deloc vointa oamenilor, i-am lãsat sã decidã singuri de care parte sunt”, spune unul dintre oficialii primãriei Puscasi. Peste 2.000 de tigani au devenit peste noapte români, motivând, ca si la Osesti, cã nu cunosc îndeajuns limba romanes pentru a fi recunoscuti în aceastã etnie. În aceste conditii, doar 2-300 de locuitori au fost trecuti la etnia rromã, desi în unele cazuri localnicii nici nu au vrut sã primeascã recenzorii. Aici, ca si în alte localitãti, s-a înregistrat o situatie amuzantã. Înaintea recensãmântului, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliarã a trimis hãrtile captate din satelit pe fiecare localitate în parte. Au fost multe situatii în care recenzorii au fost trimisi pe coclauri, sã batã la portile unor case pãrãsite sau chiar la unele… fundatii de case, cã doar asa apãrea pe imaginile din satelit. “Fiecare casã, inclusiv cele pãrãsite sau fundatiile, au primit automat un numãr, însã situatia nu era realã, câtã vreme acolo nu locuieste nimeni. Am discutat la Directia de Statisticã, unde le-am explicat de ce am tãiat unele pozitii, nefiind vorba de case în mod efectiv”, a mai spus oficialul din primãrie. Fatã de 3.600 de locuitori, cât înregistra Puscasiul în 2002, acum mai sunt ceva mai mult de 3.300 de persoane, însã conducerea primãriei poate sta linistitã în continuare. Comuna rãmâne tot de gradul II, deci finantãrile vor veni în continuare.
La Zãpodeni, niciun tigan si un singur catolic!
Zãpodeniul, comuna în care, cu ani în urmã, se înregistrau procente uimitoare la alegeri, de 110-120% participare, nu are niciun tigan înregistrat la acest recensãmânt. Nicio persoanã nu s-a riscat sã se treacã drept tigan, asa cã sarcina primarului Constantin Gavril este destul de usoarã. Se pregãteste sã raporteze cã are 3.870 de locuitori înregistrati, din care unul singur este catolic, iar 3.869 sunt ortodocsi. “Suntem mai putin, acum zece ani eram 4.273, acum avem doar 3.870. Mai sunt oameni în tarã care au buletin de Zãpodeni, nu si-au schimbat domiciliul, dupã cum avem locuitori care lucreazã în Spania sau Italia si locuiesc tot în Zãpodeni”, explicã primarul Gavril. Întrebat dacã va raporta persoane din etnia tigãneascã, primarul de la Zãpodeni a replicat scurt: “Nu am niciunul mãcar, de sãmãntã, as fi vrut sã am 20-25 mãcar, sã discut si eu de un proiect pentru ei. Asa, nimic”.
Unii primari se tem cã vor rãmâne fãrã gradul actual
Multi primari din comunele de pânã în 3.000 de locuitori au mari dureri de cap în aceastã perioadã. Cei care aveau 3.100-3.200 de locuitori la recensãmântul din 2002 s-ar putea trezi acum cu o populatie sub 3.000 de suflete, ceea ce ar putea arunca localitatea din comunã de gradul II în comunã de gradul III. Motivele pentru care majoritatea comunelor înregistreazã scãderi de 3, 4 sau 500 de locuitori sunt plecãrile masive la muncã în strãinãtate, stiut fiind cã în jur de 30.000 de vasluieni sunt plecati la muncã în strãinãtate. Nu se stie clar, în acest moment, câte comune vor decãdea, iar procesul se va întinde de 1-2 ani, pânã se vor definitiva toate datele de la recensãmânt.
Vasile Pavãl: “Am înteles cã mai sunt oameni care nu au fost gãsiti acasã”
Mari emotii si pentru municipalitatea vasluianã, care va afla, în câteva sãptãmâni, cam câti locuitori mai sunt în scripte. Acum zece ani, Vasluiul avea peste 70.000 de locuitori, însã intrarea în Uniunea Europeanã a depopulat orasul, în mod vizibil. “O sã fac o analizã, sã vãd care este situatia, dupã ce voi afla cifra exactã a populatiei si caselor. Cred cã numãrul de locuitori a scãzut fatã de acum zece ani, pentru cã multi sunt plecati din localitate. Sunt si situatii în care vasluienii nu au fost gãsiti la domicilii, altele, în care nu au deschis usa recenzorilor, desi acestia s-au dus de 2-3 ori în acele locuri. Am discutat cu recenzorii si am spus ca, acolo unde nu gãsesc persoanele, sã cearã date de la vecini”, a spus primarul Pavãl.
