În timp ce unii liceeni „se luptã” cu Bac-ul, altii îsi lanseazã propriile cãrti!
SENTIMENTALI Dupã ce tânãrul poet Nicusor Darabanã a deschis larg portile poeziei husene, prin cartea sa „Rãtãcit în luminã”, lansând, practic, o provocare tinerei generatii, de a pãsi cu încredere în spatiul liric, iatã cã un alt tânãr talentat, Gabriel Cristian Ambãrus, vine sã îmbogãteascã sfera publicisticã localã, printr-un prim volum de poezii, numit simbolic „Frânturi de rânduri”. Versurile sale sunt cu atât mai plãcute si, poate, mai neobisnuite, cu cât imprimã în ele într-un fel aparte, sensibilitatea unui licean, ce priveste lumea cu ochi de… poet!
Gabriel Cristian Ambãrus, elev în clasa a XII-a al Colegiului „Cuza Vodã”, îsi va lansa primul sãu volum de versuri, miercuri, 21 martie. Are mari emotii în fata acestui moment, cu atât mai mult cu cât, alãturi de el, vor fi prezenti colegii si profesorii sãi, precum si reputatul eminescolog sI critic literar prof. dr. Theodor Codreanu, profesoara Lina Codreanu, dar si poetul Nicusor Darabanã. „Am mari emotii, dar sper sã fie bine. Evenimentul va avea loc la ora 9,00, în amfiteatrul Colegiului”, spune Gabriel, liceanul care mãrturisea anterior cã, pentru el, poezia este una dintre cele mai frumoase cãi spre fericire. Prefata volumului „Frânturi de rânduri” a fost semnatã de prof. dr. Mirela Marin, care, cu sensibilitate, a creionat nu doar spectrul sentimental al creatiilor, dar si începutul de drum ce-i apartine tânãrului poet Gabriel Cristian Ambãrus.
„Sperãm sã înfloreascã şi sã nu rãmânã o <<frânturã de rând>>, <<stropit de gânduri>>”!
„Incursiunea în poezia lui Gabriel Ambãruş este o aventurã spiritualã. În ciuda amestecului (neasimilat perfect) de influente livreşti se simte tensiunea provocatã de lupta pentru descoperirea sinelui. Considerãm cã poetul are forta de a-şi descoperi mai bine, de a-şi valida vocea liricã şi de a-i exploata cu mai multã intensitate posibilitãtile. Sperãm sã înfloreascã şi sã nu rãmânã o <<frânturã de rând>>, <<stropit de gânduri>> într-un <<alineat pestrit>>”, a scris prof. dr. Mirela Marin, în prefata volumului „Frânturi de rânduri”.
Doar omul…
De-ar fi într-un cuvânt sã prinzi misterele întregii lumi
Şi sã-l contempli şi pe culmi sã îl înalti şi sã-l ascunzi,
Atunci cuvânt ai deveni, cuvânt prin tine şi minuni…
Şi-n sufletu¬-ti sã îl cununi, eşti suflet, om, tu pribegit.
Primit-ai dar neprihãnit şi fiece mãruntã clipã
Ti se coboarã stingheritã, devine un prezent tãcut
Pe care sã-l trãieşti, iubitã, sã-l faci o vorbã şi-un cuvânt.
Ca sã fii liberã în suflet şi sã-l adori aşa cum eu
Îl tot ador, iar aripi moi, sã mã coboare-ncet, mereu…
Sã te contemplu, şi în vânt, sã devenim doar un cuvânt.
