SPECIALII DIN JUSTIȚIE … Au printre cele mai mari salarii din țară, se bucură de privilegii la care românul de rând nici nu visează, iar la vârsta de numai 50 de ani pot ieși la pensie, statul răsplătindu-i cu indemnizații de peste 20.000 lei în fiecare lună. Vorbim despre magistrați, cei care toată viața lor se bucură de un statut special, pe care însă mulți dintre ei nu îl merită, iar unii procurori și judecători vasluieni, cu atât mai puțin. În ediția de azi vom prezenta cazul lui Neculai Curelaru, un bârlădean care în anul 2022 a rămas fără telefon, acte și carduri, după ce un vecin le-a furat. Deși au trecut aproape trei ani de la comiterea faptei, hoțul încă nu a fost tras la răspundere și asta pentru că procurorii nu reușesc să trimită dosarul în instanță. Sătul să tot aștepte să i se facă dreptate, bărbatul a contestat durata cercetărilor, iar judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bârlad i-a dat dreptate, constatând că “dosarul prezintă durate mari de lăsare în nelucrare, ultima ordonanță fiind dispusă în februarie 2023”. În luna ianuarie 2024, același judecător a stabilit că șase luni sunt suficiente pentru finalizarea cercetărilor, însă Neculai Curelaru spune că de atunci nu s-a mai pus nici măcar o virgulă în acest dosar. Dacă într-un caz simplu de furt, cu autor cunoscut și jumătate de faptă recunoscută, procurorii vasluieni nu au reușit să finalizeze cercetările nici după trei ani de zile, atunci ce așteptări să mai avem în cazul infracțiunilor grele, unde sunt implicați marii corupți?
Pe 10 octombrie 2022, în timp ce a coborât din mașină pentru a deschide un garaj, Neculai Curelaru și-a lăsat haina pe capota autoturismului, haină în care avea portofelul cu actele și banii, precum și telefonul mobil. Când s-a întors la mașină, bârlădeanul a constatat că cineva i-a furat haina. O singură persoană trecuse în acele câteva secunde prin zona respectivă, Ioan C., un vecin al victimei, care după câteva zile a fost convins să returneze portofelul cu actele. În acele câteva zile, până să își recunoască fapta, hoțul a reușit să afle codul PIN al cardului, făcând mai multe combinații cu data de naștere a victimei, pe care a aflat-o din cartea de identitate. În total, paguba a fost de 2000 de lei sustrași de pe card, 200 de lei, bani pe care Neculai Curelaru îi avea în portofel în momentul furtului, și telefonul mobil, în valoare de aproximativ 800 lei. Pe 31 octombrie 2022 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunea de furt și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. După aproape alte patru luni, prin ordonanța din data de 16.02.2023, s-a dispus trimiterea cauzei la un alt organ de cercetare penală, și anume la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui.
Timpul trecea, iar dosarul în instanță nu mai ajungea: “cauza nu are o complexitate mare”
Pentru că nici procurorul de caz, nici polițiștii care au efectuat cercetările nu i-au mai dat niciun semn de viață, Neculai Curelaru a deschis, pe data de 7 decembrie 2023, proces la Judecătoria Bârlad. Pe 30 ianuarie 2024, instanța constată că în acest caz se cam trage pisica de coadă și le pune în vedere organelor de urmărire penală să își facă treaba cu mai mult profesionalism. “Raportând temeiurile juridice la situația procedurală analizată, judecătorul de drepturi și libertăți reține că în dosarul numărul 4357/P/2022 instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad s-a depășit termenul rezonabil al procedurilor, în faza de urmărire penală, având în vedere că dosarul prezintă durate mari de lăsare în nelucrare, ultima ordonanță fiind dispusă din februarie 2023. O astfel de conduită a organelor de urmărire nu poate fi considerată diligentă și nici nu poate fi justificată de niciunul dintre criterii care pot justifica o durată mai mare a unor proceduri. Cauza nu are o complexitate mare prin faptul că nu există un număr foarte mare de participanți, nu are un obiect complex, iar probatoriul nu este complicat sau greu de administrat. Pe baza celor expuse anterior, judecătorul de drepturi și libertăți reține că durata procedurii judiciare urmată de organul de urmărire penală a depășit caracterul rezonabil al acesteia în condițiile în care natura și obiectul cauzei, complexitatea acesteia și dificultatea de administrare a probelor nu justifică trecerea unui timp îndelungat, motiv pentru care contestația petentului este întemeiată”, se arată în decizia instanței.
Încă șase luni
Prin urmare, judecătorul de drepturi și libertăți a dispus să mai acorde organelor de urmărire penală un termen de șase luni pentru a finaliza cercetărilor. “Din aceste considerente, judecătorul de drepturi și libertăți reține că este necesară adoptarea unui ritm susținut și continuu în efectuarea cercetărilor și că tergiversarea acestora va determina o prelungire nejustificată și nerezonabilă a duratei procesului penal, și raportat la natura și obiectul cauzei, durata fazelor procesuale anterioare, comportamentul contestatorului și a celorlalți participanți în cauză, apreciază că un termen de șase luni de la comunicarea încheierii este suficient pentru finalizarea cercetărilor și pronunțarea unei soluții în cauză”, se mai precizează în decizia Judecătoriei Bârlad, comunicată părților la începutul lunii februarie 2024.
Dosarul, pasat altor procurori
Pe 16 septembrie 2024, după șapte luni de la decizia instanței, Neculai Curelaru se adresează din nou procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, atrâgându-le atenția că în octombrie 2024 urmează să se împlinească doi ani de la comiterea furtului, iar hoțul se află încă în libertate. De la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad i se transmite că dosarul nu se mai află la ei și că a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, astfel că pe 22 octombrie, victima trimite o solicitare procurorilor vasluieni, cerându-le acestora să îi explice se înseamnă “durată rezonabilă” a activității de urmărire penală, mai ales în asemenea cazuri destul de simple, în care autorul este cunoscut, în care acesta aproape că și-a recunoscut fapta prin restituirea portofelului cu documente, nu și a banilor. Luni, pe 20 ianuarie 2025, Neculai Curelaru a fost la redacția Vremea Nouă pentru a face cunoscut cazul său în tot județul și pentru a mulțumi procurorilor pentru operativitatea de care au dat dovadă. “Sunt mai multe semne de întrebare cu privire la acest caz. Un șef de poliție de la Bârlad mi-a zis că nici dacă aș fi tatăl lui nu m-ar putea ajuta. Nu înțeleg de ce! Cum nu înțeleg nici de ce din octombrie anul trecut și până în prezent, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui nu mi-a răspuns la adresa pe care le-am trimis-o. Măcar să-mi spună e albă sau e neagră. Nu știu nimic și au trecut mai bine de doi ani de când am fost furat. Dacă pentru un astfel de caz este nevoie de atâta timp pentru a-l trage pe vinovat la răspundere, nu vreau să îmi imaginez ce se întâmplă în alte dosare, mult mai grele”, ne-a declarat Neculai Curelaru.
Falia dintre magistrați și societate, tot mai mare. Iată ce privilegii au magistrații
DIFERENȚE TOT MAI MARI… Fără discuții, cariera de magistrat nu e una facilă pentru că vorbim de șase ani de studiu, examene peste examene, cel mai greu fiind cel de intrare în breaslă, dar și de tot felul de condiționări. Un magistrat nu are voie să aibă afaceri sau să facă politică, va avea sute de dosare de instrumentat/judecat și o responsabilitate imensă. Răsplata? Pe un taler al balanței sunt adunate o grămadă de beneficii, de la salarii și pensii speciale mai mult decât generoase – cărora mulți le spun „nesimțite” – chirii și rate plătite de stat, pensionare după doar 25 de ani de muncă. Pe celălalt taler se află publicul tot mai nemulțumit, încrederea în actul de justiție care se prăbușește și pierderea respectului societății. În privința indemnizațiilor, un document al Curții Constituționale arată că din cei peste 208.000 de beneficiari de pensii de serviciu, cel mai bine plătiți sunt magistrații. Astfel, media pensiei pentru cei 4.094 de magistrați este de 19.221 de lei. De altfel, cea mai mare pensie brută din România este a unui magistrat: 78.634 de lei. Cele mai mari 10 pensii la nivelul țării sunt tot ale unor magistrați – între 41.821 de lei și 78.634 de lei. În privința vârstei de pensionare, În România, un magistrat se poate pensiona după 25 de ani de activitate în magistratură. Teoretic, pentru că practic nu este obligatoriu să fi fost 25 de ani procuror sau judecător ca să beneficieze de pensie specială. De pildă, o persoană care a fost 20 de ani jurisconsult sau avocat și doar 5 ani magistrat, se bucură de acea pensie specială. În Uniunea Europeană există o singură țară cu o situație cumva similară – Letonia – potrivit Comisiei Europene. Acolo, magistrații se pot pensiona de la 50 de ani, dar cu o pensie calculată din venitul net, nu din cel brut ca în România. În Portugalia, magistrații care au pensii speciale se pensionează la 65 de ani. Dar pensia specială este condiționată de 40 de ani de muncă, din care 25 obligatoriu în magistratură. În Germania, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, iar în Austria 63 de ani și jumătate. În Franța, vârsta de pensionare este de 62 de ani, iar în Bulgaria este cea standard pentru toată lumea, peste 61 de ani la femei și 64 de ani la bărbați.
