Consiliul Judetean a aprobat ieri scoaterea la concesionare a aerogarii. Forma exacta a acesteia abia urmeaza sa fie stabilita. Cert este doar ca CJ vrea o pista de 3.000 de metri si un aeroport nou. Nu se stie ce va cistiga concesionarul. In acest an, 11 firme s-au aratat interesate de Aeroport, fara a se trece insa de faza tatonarilor.
Aeroportul Iasi va fi concesionat. Decizia a fost luata in unanimitate de catre consilierii judeteni, in sedinta de ieri. „Vom scoate la licitatie un proiect de construire a unui aeroport modern, cu o pista de 3.000 de metri, la care se adauga citeva conditii esentiale. Caietul de sarcini va fi facut de firma pe care deja am contractat-o si cu care avem relatii contractuale. Ei ne vor ajuta si la incheierea contractului si la celelalte demersuri care mai sint necesare in vederea concesionarii. Vechea pista va fi in exploatare pina se vor termina noua pista, precum si noul terminal care trebuie facut. Dupa ce va fi facuta pista, actuala pista va ramine pentru parcarea avioanelor”, a declarat presedintele Consiliului Judetean, Constantin Simirad.
Seful CJ a adaugat ca valoarea estimata si alte detalii despre concesionare vor fi stabilite in urma elaborarii caietului de sarcini. Acesta ar urma sa fie intocmit de asocierea Relians Corp, Iptana si Relians Travel & Consulting, cea care a intocmit si studiul de oportunitate in privinta modernizarii aerogarii. CJ nu mai trebuie sa dea bani in plus asocierii, intrucit contractul, care are o valoare de aproape 60.000 de euro, prevede ca jumatate din suma sa fie alocata pentru realizarea studiului de oportunitate, iar cealalta jumatate pentru caietul de sarcini si celelalte operatiuni necesare efectuarii concesionarii.
„Prea multe vorbe s-au consumat pe acest subiect”
Numai anul acesta, 11 firme s-au aratat interesate de concesionarea si/sau realizarea lucrarilor la noua aerogara. Astfel, reprezentantii Suport Logistic Services SRL din Italia, in asociere cu Solini Constructtori, Vitrociset si Techo Sky, precum si Rom Service Construct, erau interesati sa participe la licitatia de executie a lucrarilor. Europe Investment & Advisory Energy Group, consortiu format din Obrascon Huarte Lain si Dorax Investment Company LTD, propuneau concesiunea si realizarea lucrarilor de constructie. Lemna International dorea finantarea proiectului sau oferirea unui credit furnizor. Austriecii de la Strabag si spaniolii de la Emte Sistemas s-au declarat interesati de executia lucrarilor sau de concesiune. Alte propuneri au mai venit de la Mayfair International Consultans, Pantareilsol Company, Ternir Holdings, ICCO Energ si SNC Lavalin Aeroporturi. Propunerile au venit in perioada 30 mai – 11 noiembrie.
Consilierii judeteni USL au salutat decizia luata ieri. Desi adoptarea variantei concesionarii inseamna practic renuntarea din partea CJ la varianta depunerii cererii de finantare pentru obtinerea de fonduri europene, liderul grupului PNL din CJ, Mugur Cozmanciuc, insista pentru continuarea acestui demers. „Sper ca acesta sa fie momentul in care subiectul privind modernizarea Aeroportului sa fie definitiv rezolvat si inchis pentru ca prea multe vorbe s-au consumat pe acest subiect, iar fapte mai putin. Ma bucur ca domnul Simirad mi-a dat dreptate si a inteles ca propunerea dumnealui de la punctul doi de pe ordinea de zi, care prevedea extinderea pistei actuale de la 1.800 metri la 2.500 metri, era un non-sens, atit timp cit la primul punct a propus concesionarea Aeroportului (…). Conducerea CJ are obligatia de a face toate demersurile pentru a obtine bani europeni. Aeroportul din Iasi este eligibil pentru accesarea acestor fonduri, are un proiect care trebuie reactualizat si depus la Ministerul Transporturilor. Este o oportunitate pe care cei din conducerea judetului sint obligati sa o fructifice”, a spus Mugur Cozmanciuc.
Initial, conducerea CJ a dorit reactualizarea studiului de fezabilitate, singurul document care lipsea de la dosar pina la mijlocul lunii septembrie. Din cauza blocajului din CJ, acest lucru nu a mai fost posibil. Ulterior, in urma diligentelor facute la Ministerul Transporturilor, CJ Iasi a mai primit ragaz pina pe 15 octombrie, 15 noiembrie si chiar 15 decembrie. Din cauza sumelor prea mari solicitate de firmele contactate, sefii judetului au decis sa renunte la ideea depunerii cererii de finantare.
Pista intra in reparatii capitale
Tot ieri, CJ a mai stabilit ca anul viitor sa fie efectuate reparatii capitale la actuala pista a aerogarii. „Avind in vedere starea actualei piste, care nu mai poate fi folosita mult timp si care se afla intr-o stare de degradare excesiva, vom face reparatii capitale la actuala pista. Vom aloca o suma de aproximativ doua milioane de euro. Vom inlocui citeva sute de placi de beton deteriorate. Speram sa facem acest lucru fara sa intrerupem activitatea aeroportuara, adica sa le inlocuim seara. Lucrarile vor incepe in primavara. Iarna vom mai cirpi ce putem cirpi cu un bitum special. Pina in primavara trebuie sa scoatem la licitatie si sa declaram un cistigator”, a afirmat Constantin Simirad.
Ultimele reparatii capitale la pista au fost efectuate in 2004. Atunci au fost inlocuite aproape 140 de dale. Anual, Aeroportul cheltuieste 40-50.000 de euro pentru reparatiile la pista. Noile reparatii vor fi cuprinse in bugetul CJ de anul viitor si inseamna o cheltuiala de aproape 1,9 milioane de euro. Din total, 954.600 de euro vor fi utilizati pentru inlocuirea a 526 de dale care sint degradate total, 69.400 de euro pentru reparatii la 164 de dale care sint degradate partial, 6.200 de euro pentru refacerea a 25.400 de metri de rosturi de contractie si 452.000 de euro pentru refacarea a circa 1.900 de metri de rosturi dilatate, la sumele amintite adaugindu-se TVA.
––
In conditiile unei investitii de 187 de milioane de euro nu ar veni nimeni
La inceputul lunii mai, cind studiul de oportunitate a fost prezentat in plenul CJ, reprezentantii Relians Travel Consulting, firma care a cistigat licitatia pentru realizarea studiului de oportunitate, sustineau ca nici una din variantele luate in calcul nu ar fi fezabila daca sefii CJ ar opta pentru a pune in aplicare studiul de fezabilitate din 2007. In oricare dintre variante, atit realizarea investitiei prin forte proprii, cit si prin concesiune, amortizarea investitiei s-ar realiza in cel putin 50-60 de ani. „La finele celor patru studii prezentate conform studiului de fezabilitate realizat de Search Corporation am ajuns la concluzia ca nu putem merge mai departe cu nici una din ele. Noi am propus ca lungimea pistei sa ramina la 3.000 de mp, latimea redusa la 45 de mp, iar din cele cinci cai de rulare sa ramina doar una, cu o latime pentru stationarea aeronavelor. Am redus numarul aeronavelor care ar fi incaput initial pe platforma de ambarcare de la 20 la 4. A fost redusa si parcarea. Reducerile materiale ar fi de la 180-190 de milioane de euro la 80-85 de milioane de euro. Extinderea ulterioara a terminalului de pasageri ar urma sa coste circa 16-17 milioane de euro, la fiecare crestere cu cite doua milioane de pasageri anual”, recomanda atunci reprezentantilor CJ Aurelia Fulger, general manager al Relians Travel Consulting. In sedinta de ieri, sefii judetului au mentionat ca varianta realizarii proiectului realizat de Search Corporation nu este fezabila si ca se va merge pe varianta unor sume mai mici.
Conform studiului de oportunitate, o durata a concesiunii de 35 de ani ar putea asigura o rata interna de rentabilitate financiara a investitiei care poate fi negativa si considerata inacceptabila de catre un investitor privat. Durata concesiunii poate ajunge pina la o limita maxima de 49 de ani, dar rata de rentabilitate tot nu este acceptabila in conditiile unei investitii de 187 de milioane euro. In eventualitatea modernizarii aerogarii, studiul estimeaza ca traficul aerian din Iasi ar putea ajunge la 1,5 milioane de pasageri in 2015 si 2 milioane de pasageri in 2026. In 2010, aerogara ieseana a avut 165.000 de pasageri. Conform analizei mentionate, din punct de vedere material, riscul estimat este de 37,6 milioane de euro in ceea ce priveste concesionarul si 4,9 milioane de euro CJ, aceste valori putind fi majorate cu pina la 25%. Cu toate acestea, specialistii amintiti sustin ca riscurile de esec al proiectului sint mult mai mici in varianta concesionarii, decit daca CJ ar moderniza Aeroportul prin forte proprii.
