SCUMP! ALTÃDATÃ ERA MAI IEFTIN… Dupã ultima scumpire a biletelor CFR, tot mai multi huseni cred cã nu va mai trece multã vreme pânã când gara cea veche din marginea “orasului dintre vii” va rãmâne fãrã activitate. Dacã pânã acum rar se întâmpla ca de aici sã plece zece cãlãtori în cele douã vagoane ponosite ale “trenuletului de Husi”, vestea scumpirii biletelor a venit sã întãreascã ideea cã putin mai este pânã când trenul nu va mai avea pentru cine sã vinã în “orasul dintre vii”. Un drum pânã la Crasna a ajuns acum la pretul de 4,4 lei. Prea mult, spun cãlãtorii, în raport cu modestele conditii oferite, dar si cu timpul fãcut pe traseu.
RESEMNARE “De la 3 lei si 70 de bani, acum a ajuns biletul, pânã la Crasna, aproape 4 lei si 40 de bani. E mult, cum sã nu fie mult?! Dacã pânã la Crasna faci o orã, atunci e mult. Omul se duce cu microbuzul si chiar dacã dã 10 lei, ajunge la Vaslui (fãrã sã schimbe nicãieri) în vreo trei sferturi de orã. Pe când noi, cu trenul, facem o orã pânã la Crasna”, spune seful de tren, care a ajuns în Husi, chiar în dimineata în care s-a anuntat majorarea preturilor la biletele de cãlãtorie cu mijloacele CFR. Nici el nu este multumit, ba mai spune cã, nefiind anuntat, a mai si tãiat vreo 20 de bilete la pretul vechi si a rãmas cu o pagubã în buzunarele proprii de… 30 de lei. Asteptã sã plece înapoi la ora 13,00, însã, desi mai sunt doar câteva minute pânã la ora plecãrii, pe peron, nici tipenie. “Mai vine lumea, dar putinã de tot. Doi, trei cãlãtori, asta e activitate? Nu stiu, se duc cu microbuzul, habar nu am… Acum cã s-a scumpit, cine stie dacã mai vin. Asteptãm! Asta e situatia.”, se resemneazã seful de tren.
Trenul de Husi, un bun sentimental important al localnicilor!
ISTORIC Gara cu vestitul sãu “trenulet de Husi” a fost încã din vremea lui I. G. Vântu, primar al orasului în anii 1936 – 1937, o mândrie a locului. Pe lângã realizarea unor obiective extrem de importante, precum constructia uzinei electrice, clãdirea noului spital, în stil cubist cu subsol, parte si etaj (transformat apoi în sectie de Chirurgie si Ginecologie), Podul Ralea sau crama-pivnitã de la Scoala de viticulturã, atunci s-a inaugurat la Husi si „Trenul mare”, dupã efectuarea unor lucrãri complexe de lãrgire a terasamentului. „Trenul mare” a dat in timp Husului o serie de atuuri importante pentru dezvoltarea economiei locale. De atunci si pânã la Revolutie, trenul a reprezentat un mijloc de transport esential pentru oras, nu doar pentru miile de cãlãtori, dar si pentru mãrfurile necesare unei industrii prospere în acele timpuri. Dupã 1989 însã, activitatea Statiei CRF Husi s-a redus de la an la an. Pentru revigorarea ei, s-a încercat aducerea unui tren modern, numit „Sãgeata Albastrã”, însã din cauza numãrului mic de cãlãtori, s-a renuntat la el. Acum, acelasi tren vechi, ponosit, îsi face datoria zi de zi, si vine sã ia putinii oameni, care mai aleg o cãlãtorie cu trenul, în locul unui drum rapid cu vreun microbuz.
