Proiectele de infrastructură pentru transporturi beneficiază de cea mai mare sumă alocată României de la bugetul UE, dar are cel mai mic grad de absorbţie.
Teoretic, cea mai mare parte a fondurilor, adică 60%, urma să fi folosită pentru dezvoltarea unui sistem de transport conectat la reţelele de drumuri şi autostrăzi din UE. Totodată, 34% din fonduri erau destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii naţionale. În realitate, situaţia este cu totul alta. Din cele 49 de proiecte depuse din 2007 până la sfârşitul lunii iulie a acestui an au fost aprobate 23 de proiecte. Valoarea totală a acestora este de 1,16 miliarde de euro, din care 390 de milioane de euro reprezintă contribuţia UE. Însă plăţile efectuate până acum totalizează doar 37,55 milioane de euro. Gradul de absorbţie: 1,77%.
De ce cu fonduri de la UE, când se poate cu bani de la buget?
Cel mai important proiect, „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T 7, construcţia variantei de ocolire Constanţa“, depus de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), valorează 191 de milioane de euro. De altfel, CNADNR a depus şi cele mai multe proiecte, şapte, după Autoritatea de Management (AM) a Programului Operaţional Sectorial (POS) Transport, care însă a solicitat finanţare în special pentru organizarea reuniunii comitetelor de monitorizare. Alte patru proiecte aparţin Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa, două – Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa şi câte unul – Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR“ SA şi Autorităţii Navale Române Constanţa. De menţionat că principalii beneficiari ai POS Transport sunt administraţiile naţionale ale infrastructurilor de transport feroviare, rutiere şi navale, şi administraţiile naţionale şi regionale ale infrastructurii aeroportuare.
Singurele fonduri absorbite, cele pentru sporurile funcţionarilor
Deşi finanţarea nerambursabilă a rămas neatinsă, CNADNR a postat pe site o listă lungă cu proiecte, care însă în mare parte vor fi finanţate de la bugetul de stat. Astfel, în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, ar urma să fie aduse de la buget 12,77 miliarde de euro, iar pentru drumurile expres, alte 3,74 miliarde de euro. Lista proiectelor este foarte lungă, cuprinzând şi construcţia de variante ocolitoare şi modernizarea unor drumuri naţionale. De altfel, CNADNR a anunţat recent că va moderniza DN Piteşti-Roşiori de Vede-Turnu Măgurele şi Piteşti-Câmpulung-Braşov şi va consolida tronsonul Oraviţa-Moraviţa cu 245 de milioane de euro şi respectiv 115 milioane de euro, bani de la buget.
În vreme ce colegilor lor li se reduc lefurile, funcţionarii care au de a face cu fondurile europene beneficiază de majorări salariale de 75%. Astfel, cei care au în fişa postului gestionarea sau verificarea modului în care sunt gestionaţi banii UE beneficiază de majorări salariale generoase pentru că îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Sumele necesare plăţii acestor majorări sunt suportate din alocaţia financiară pentru România, de la bugetul UE, destinată Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică.
Ştefan Ciobanu, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, a explicat modul în care funcţionează acest mecanism: mai întâi se fac plăţile de la buget, după care partea care acoperă această majorare se decontează la Bruxelles. Ciobanu spune că acest sistem de stimulare este menit să prevină riscul fraudelor şi să evite instabilitatea numărului de personal din sistem. Îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu intră în ecuaţia de stimulare.
De astfel de majorări salariale beneficiază, de pildă, peste 5.000 de funcţionari, în mare parte de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Despre situaţia de la AM POS Transport, însă, nu există informaţii. Câte persoane încasează astfel de stimulente? Care este salariul mediu net în această instituţie? Câte persoane se ocupă de proiectele cu finanţare europeană în cadrul companiilor şi societăţilor care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi sunt potenţialii beneficiari ai fondurilor UE? Ce salarii şi ce sporuri încasează aceste persoane? La aceste întrebări Ministerul Transporturilor nu ne-a răspuns încă. În schimb, noul ministru ne asigură că îşi va folosi „toată experienţa europeană pentru a atrage fonduri UE“, fără a preciza cum va reuşi să recupereze într-un timp relativ scurt ceea ce nu s-a făcut într-o perioadă de patru ani.
Am stabilit cu vicepreşedintele BEI să colaborăm pe toate proiectele companiilor din subordinea ministerului, în special pe cele prioritare, incluse în POS Transport.
Anca Boagiu, ministrul transporturilor
4,57mld. de euro au fost alocate României de la bugetul UE pentru Programul Operaţional Sectorial Transport, în intervalul 2007-2013. Până în prezent, din această sumă s-au plătit doar 37,55 milioane de euro
capital.ro
