VAMESII DE LA ALBITA, MULTI SI CULTI!
SOCANT Scandal si multi nervi, ieri dupã-amiazã, în Vama Albita. O masinã încãrcatã cu peste 30.000 de cãrti destinate bibliotecilor sãtesti din Republica Moldova a fost opritã în vamã si nu a fost lãsatã sã treacã, pe motiv cã ar fi… cãrti de patrimoniu! “Nu întelegem atitudinea autoritãtilor române. Au stat colegii mei în Vama de la Albita aproape sase ore, încercând sã-i facã pe vamesi sã înteleagã cã este un ajutor de suflet pentru cetãtenii Basarabiei, însã în zadar”, a spus George Simion, unul dintre cei care s-au implicat în proiectul “Cãrti peste Prut”. Asearã, la ora 17.00, cãrtile au fost descãrcate la scoala din Rânzesti, comuna Fãlciu, de unde urmeazã sã fie preluate de oficialitãti de la Ambasada României de la Chisinãu, pe baza unui protocol special.
Aproape jumãtate de an au muncit zeci de voluntari de la Centrul Român pentru Politici Europene pentru a strânge cele peste 30.000 de volume destinate bibliotecilor sãtesti din Republica Moldova. Au creat chiar si un site, www.cãrtipesteprut.ro, pe care l-aun accesat toti cei care au dorit ca fratii de peste Prut sã primeascã literaturã româneascã, dupã zeci de ani de literaturã sovieticã. “Bibliotecile rurale din Republica Moldova au nevoie de cãrti în limba românã. Cãrtile vechi, scrise în grafie chirilicã, nu-i motiveazã pe copiii si tinerii de la sate sã viziteze bibliotecile. Facem apel cãtre românii din dreapta Prutului sã sustinã bibliotecile rurale din Republica Moldova cu cãrti în limba românã. De asemenea, încurajãm donatiile de echipamente IT, bani sau alte bunuri care ar ajuta la modernizarea bibliotecilor sãtesti din Moldova. Pânã în luna noiembrie, puteti dona cãrti sau alte bunuri utile bibliotecilor în cadrul campaniei “Cãrti peste Prut”, initiatã de Centrul Român de Politici Europene, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni. Dacã nu aveti cãrti sau alte bunuri pentru donatie, ne puteti ajuta distribuind acest mesaj prietenilor si cunoscutilor dumneavoastrã. Astfel, îi veti face fericiti pe copiii si tinerii din satele din Moldova, care vor sã citeascã cãrti în limba românã, însã bibliotecile nu le oferã aceastã posibilitate”, acesta a fost mesajul care a apãrut pe pagina creatã special în acest scop. Asa se face cã sute de români au reactionat. De la Râmnicu Vâlcea, ca un singur exemplu, s-au donat sute de cãrti si echipamente IT, ca si din alte orase. Ieri dimineatã, o masinã încãrcatã cu 30.000 de volume a plecat spre Chisinãu, sperând sã descarce cãrtile în capitala R. Moldova, iar de acolo volumele donate de români pentru fratii lor din Basarabia sã fie împrãstiate prin satele moldovenesti.
La Albita, exces de zel din partea vamesilor!
Înainte de a pleca din Bucuresti, cei care au organizat transportul au pus la punct toate detaliile necesare unui astfel de transport. Au întocmit toate documentele cerute de sistemul vamal românesc, tocmai pentru a trece mai usor pe la Albita. Ajunsi în vama din apropierea Husului, cãtre ora 11.00, responsabilii transportului au avut o surprizã de proportii. “Li s-a spus cã nu vor putea trece cu cãrtile în Republica Moldova, pentru cã ar putea fi si cãrti de patrimoniu între volumele strânse de noi de la români. Degeaba au tot încercat colegii mei sã le explice cã sunt doar cãrti pe care românii le-au donat pentru fratii lor basarabeni. S-au gândit cã vor avea probleme cu vamesii români, dar nici de natura asta. Pânã la ora 16.00, au tot încercat sã-i facã pe vamesi sã înteleagã cã nu este nimic ilegal, însã vamesii de la Albita au fost de neînduplecat”, a spus George Simion, unul dintre initiatorii transportului de carte. La ora 17.00, dupã câteva ore de parlamentãri si negocieri, masina plinã cu cãrti donate cetãtenilor moldoveni a ajuns în satul Rânzesti, din comuna Fãlciu, pe malul Prutului, iar zecile de mii de volume au fost descãrcate de oamenii din sat în scoala localã. Este un fapt fãrã precedent al autoritãtilor române, al vamesilor de la Albita, un abuz grosolan în fata unor initiative de ajutorare a populatiei din tara vecinã si prietenã. Rãmâne doar ca ambasada României de la Chisinãu sã vinã cu o masinã specialã la Rânzesti si sã încarce zecile de mii de volume depozitate la scoalã, pentru a le transporta în capitala R. Moldova.
Victor Ponta blocheazã toate actiunile culturale ale ONG-urilor din România!?
Actiunea de vineri seara de la Albita are un precedent. În urmã cu mai bine de jumãtate de an, un numãr de 34.000 de cãrti vechi si de patrimoniu nu au putut fi identificate în urma inventarului fãcut la Biblioteca Pedagogicã. Atunci, ministrul Educatiei a spus cã din cele aproape 4.000 de cãrti care nu au fost gãsite la inventar,189 dateazã din perioada 1642-1850. “Am înteles de ce nu s-a dorit realizarea inventarului. Un inventar asa cum scrie la carte a fost fãcut ultima datã în 1984”, a spus ministrul. Potrivit acestuia, si alte nereguli au fost constatate la Biblioteca Pedagogicã, printre acestea faptul cã fostul director s-a numit singur, iar contabilul si-a dat un salariu mai mare decât cel legal cu 1.000 de lei. “Nu întotdeauna când faci zgomot în spatiul public ai si dreptate”, a arãtat ministrul, referindu-se la protestul care a avut loc în luna februarie în fata Bibliotecii Pedagogice. Acesta a precizat cã personalul bibliotecii a îngreunat procesul de transfer cãtre Biblioteca Centralã Universitarã si a continuat sã foloseascã stampilele institutiei si dupã publicarea în Monitorul Oficial a Ordonantei de Urgentã privind trecerea Bibliotecii Pedagogice la BCU. Atunci, Victor Ponta a trimis Corpul de control al premierului, pentru a verifica unde sunt cãrtile cu pricina. Conform legii, “Patrimoniul cultural national mobil este alcãtuit din bunuri cu valoare istoricã, arheologicã, documentarã, etnograficã, artisticã, stiintificã si tehnicã, literarã, cinematograficã, numismaticã, filatelicã, heraldicã, bibliofilã, cartograficã si epigraficã, reprezentand mãrturii materiale ale evolutiei mediului natural si ale relatiilor omului cu acesta, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti, precum si a minoritãtilor nationale la civilizatia universalã”. Bunurile care alcãtuiesc patrimoniul cultural national mobil sunt diverse, printre acestea fiind si manuscrise, incunabule, cãrti rare si cãrti vechi, cãrti cu valoare bibliofilã.
