Conflictul nu poate fi rezolvat înainte de criza politică din Republica Moldova, subliniază analiştii.
Criza politică prelungită din Republica Moldova împiedică orice progres semnificativ în sinuosul proces de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean, a declarat pentru EVZ analistul politic moldovean Vitalie Ciobanu. Comentariile expertului moldovean vin în contextul summitului OSCE care a debutat, astăzi, la Astana, capitala kazahă, pe agenda căruia un loc important îl ocupă conflictele îngheţate.
Circa 2.500 de delegaţi, printre care 28 de şefi de state şi zece premieri, vor participa la lucrările summitului care se vor încheia mâine.
„Sunt profund sceptic în privinţa posibilităţii de a vedea rezultate concrete la acest summit. OSCE este ineficientă tocmai din cauza faptului că Rusia are drept de veto în cadrul organizaţiei. Nu mă pot aştepta astfel la o rezoluţie care să prevadă exigenţa retragerii trupelor ruse din Transnistria, ci doar la declaraţii generale”, a subliniat Ciobanu.
„Pe de altă parte, atâta vreme cât criza politică din Republica Moldova persistă, cât nu avem structuri de guvernare închegate, nu ne putem aştepta la decizii importante la nivel in ternaţional care să aibă impact asupra viitorului ţării”, a adăugat analistul moldovean.
Criza transnistreană rămâne astfel în stand-by, inclusiv pe plan intern, până la depăşirea impasului politic de la Chişinău, a conchis acesta.
Într-un editorial publicat în ediţia de ieri a cotidianului „Rossiskaia Gazeta”, şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, a cerut OSCE să nu aplice standarde duble în eforturile de soluţionare a conflictelor îngheţate de pe teritoriul statelor membre.
„Se observă în ultimul timp o tendinţă ciudată care se traduce printr-o abordare selectivă a conflictelor – unele sunt evidenţiate, în timp ce altele sunt ignorate”, a adăugat oficialul rus.
Negocieri în linie dreaptă
La Chişinău, liderii celor trei partide pro-europene care au intrat în noul legislativ încearcă să impulsioneze negocierile pentru formarea unei noi alianţe. „Astăzi terminăm oferta noastră şi o vom expedia colegilor din Alianţă”, a declarat ieri premierul Vlad Filat, liderul liberal-democraţilor.
El a respins însă orice încercare de şantaj sau condiţionare în tratativele cu celelalte două formaţiuni, referindu-se, cel mai probabil, la Marian Lupu care a avertizat luni că va pune condiţii dure în aceste discuţii. „Vechea alianţă nu mai există, cea nouă va fi creată de la zero”, sublinia, la rândul său, Dumitru Diacov, liderul onorific al democraţilor.
OPINIE
Declaraţiile unioniste nu ajută Republica Moldova
Orice discuţie pe tema unirii dintre România şi Republica Moldova nu este oportună în aceste momente, în special în contextul efervescenţei politice de peste Prut, a apreciat Vitalie Ciobanu.
„Problema unificării nu poate fi pusă acum. Cine aduce în discuţie un astfel de subiect ar trebui să fie foarte atent cum ridică problema. Astfel de declaraţii riscă să învrăjbească şi mai mult minorităţile naţionale din Republica Moldova, în continuare captive ale propagandei de tip sovietic”, a subliniat analistul moldovean.
El a făcut aceste afirmaţii în replică la remarcile preşedintelui român Traian Băsescu care, într-un interviu acordat cotidianului „România liberă”, a sugerat că în decursul următorilor 25 de ani România şi Republica Moldova s-ar putea uni. El şi-a nuanţat apoi răspunsul, subliniind că unirea se poate realiza doar „dacă acest lucru vor dori românii de pe ambele maluri ale Prutului”.
Întrebat cum vedea regiunea din care cele două ţări fac parte peste un sfert de secol, Băsescu a răspuns că „frontierele UE vor fi pe Nistru şi evoluţiile democratice din regiune vor stimula şi alte ţări, precum Ucraina, să se îndrepte spre UE”.
evz.ro
